„Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independența procurorilor”, arată un comunicat al DNA.
„DNA nu a luat cunoștință nici anterior, nici după conferința de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiției, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege, pentru a avea posibilitatea de a le analiza și de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări. Raportat la modificările propuse, deși ministrul Justiției a afirmat că proiectele vor fi trimise spre avizare la CSM, DNA nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activității desfășurate de procurorii anticorupție”, se arată în comunicatul de presă al instituției conduse de Laura Codruța Kovesi.
Analizând însă propunerile prezentate verbal de ministrul Tudorel Toader, DNA atrage atenția asupra câtorva dintre modificările intenționate.
„Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independența procurorilor în exercitarea activității lor, în raport de factorul politic”, susțin procurorii anticorupție.
„Crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților nu a fost justificată de apariția unei situații obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală și nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competență a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupție săvârșite de magistrați”, se mai arată în comunicatul DNA.
Instituția precizează că datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupție comise de magistrați nu reprezintă un fenomen aparte în comparație cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca număr. În perioada 2005 – august 2017, s-au pronunțat decizii de condamnare definitivă față de un număr de 88 de magistrați (44 procurori, 43 de judecători și un magistrat asistent), majoritatea pentru infracțiuni de luare de mită și trafic de influență, comparativ un număr de 575 de ofițeri și agenți de politie, 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, orașe și de municipii condamnați definitiv în perioada 2005 – 2016.
Cât despre lărgirea competențelor procurorului ierarhic superioar, DNA arată că „extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluțiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiții pentru restrângerea independenței procurorului care desfășoară ancheta penală”.
Nu în ultimul rând, DNA precizează că majorarea vechimii necesare de la 6 ani (inclusiv anii de pregătire la INM) la 8 ani (fără anii de pregătire la INM) „va face mai dificilă asigurarea gradului de ocupare a schemei de personal a DNA”.
Direcția condusă de Kovesi mai arată că și „alte aspecte de natură a afecta activitatea procurorilor anticorupție” au fost identificate din evaluarea preliminară a declarațiilor lui Tudorel Toader, dar că acestea vor fi prezentate „numai după ce va lua cunoștință de proiectele de modificare, in integralitatea lor”.
DNA anunță și că, „având în vedere situația de incertitudine creată după prezentarea, de către ministrul Justiției, la o conferință de presă, a unor modificări pe care intenționează să le aducă legilor justiției (Statutul magistratului, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM)”, a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 31 august 2017. În acest fel, procurorii își pot exprima opiniile referitoare la modificările propuse și la felul în care le va fi influențată activitatea pe care o desfășoară în cadrul DNA.
De asemenea, conducerea DNA a transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a semnala o serie de aspecte legate de situația creată după anunțul ministrului Justiției.
CSM: Unele dintre măsuri sporesc rolul factorului politic
Unele dintre măsurile propuse de Ministerul Justiției sporesc rolul factorului politic în organizarea și funcționarea sistemului judiciar, menționează un comunicat semnat doar de Secția pentru procurori a CSM, nu și de cea pentru judecători.
Poziția plenului CSM față de proiectul prezentat miercuri de minsitrul Tudorel Toader va fi formulată abia după ce va fi primit și studiat documentul.
„Unele dintre măsurile preconizate sporesc rolul factorului politic în organizarea și funcționarea sistemului judiciar.
Exemplificativ, trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, reprezentant al puterii executive, cu afectarea directă a autonomiei instituționale și a independenței funcționale, înființarea unei noi direcții specializate, cu o competență exclusivă în cercetarea magistraților, este inoportună, nu este susținută statistic și nu reprezintă o prioritate pentru sistemul judiciar, iar schimbarea sistemului de numire a procurorilor în funcții de cel mai înalt nivel eludează posibilitatea Secției pentru procurori de a proceda la o selecție directă a viitorilor candidați și nu este similară procedurii propuse pentru numirea conducerii ÎCCJ la nivelul Secției pentru judecători”, precizează comunicatul.
Reamintim că una dintre propuneri vizează transferul la Ministerul Justiției a Inspecției Judiciare, organismul care cercetează disciplinar magistrații, fie ei procurori sau magistrați.
Aceasta înseamnă revenirea la subordonarea anterioară anului 2005, când a fost făcută cea mai importantă reformă din domeniu.
A fost în subordinea CSM până în 2012, după care a devenit independentă.
De asemenea, mai spune comunicatul de joi al Secției pentru procurori a CSM, propunerile privind răspunderea magistraților pot constitui un element de presiune în activitatea judecătorilor și procurorilor, cu influență directă asupra calității actului de justiție.
„Celelalte măsuri referitoare la accederea în magistratură și promovarea în funcții de execuție au potențialul de a bloca funcționarea sistemului judiciar și de a afecta modul actual de organizare și funcționare a Institutului Național al Magistraturii”, precizează CSM.
