Judecătoarea Simona Camelia Marcu (foto) a fost aleasă vineri preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ea fiind votată de 11 membri și primind opt voturi împotrivă.
De asemenea, vicepreşedinte al CSM a fost ales procurorul Codruţ Olaru.
Cei doi au fost singurii candidați pentru cele două funcţii.
Simona Camelia Marcu (51 de ani) este membru al Consiliului din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru „echilibrul sistemului judiciar”, arătând că „CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”, scrie News.ro.
De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că „aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.
Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea a obținut anul trecut:
- 227.861 de lei ca judecător la ICCJ
- 24.747 de lei obţinuţi – ca membru în comisii de concurs la CSM
- 14.612 de lei – ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii
- 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti.
Marcu este onsiderată unul dintre membrii CSM care au dovedit afinități cu actuala putere politică – în februarie 2017, ea a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, „a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat”.
Solicitarea sa a fost respinsă.
Președinta ICCJ: CSM a picat testul unității
Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ), Cristina Tarcea, s-a declarat vineri dezamăgită pentru că, deși se aştepta unitate de la CSM şi speranţă pentru rezolvarea unor probleme din sistemul de justiţie, Consiliul a picat ambele teste.
Ea şi-a exprimat dorinţa ca viitoarea conducere să fie atentă la aceste două probleme, relatează News.ro.
„Aş vrea să vorbesc despre nerealizări. În calitate de membru de drept a CSM am o viziune şi din interior, dar şi din exterior. În 2017 vă spuneam că se aşteaptă de la dumneavoaastră unitate, unitate pe care vechiul consiliu nu a fost în stare să o aibă, dar şi speranţă pentru rezolvarea problemelor din sistem”, a declarat Cristina Tarcea în plen, la începutul ședinței, când s-a făcut bilanțul anului 2017.
Preşedinta ICCJ a spus că CSM a picat, pe perioada mandatului, ambele teste.
„Este percepţia mea, poate fi greşită, dar actualul CSM a picat ambele teste: şi testul speranţei, şi testul unităţii. Doresc viitoarei conduceri să fie atentă la aceste două probleme. Rezervele speranţei nu s-au epuizat”, a spus Tarcea.
Președintele Iohannis: „Persoane condamnate sau cercetate nu au ce căuta în conducerea statului”
Președintele Klaus Iohannis a participat la ședință de vineri a Consiliului și a ținut un discurs în acare a insistat pe necesitatea conservării independenței justiției și a criticat lipsa de transparență a modificărilor legilor Justiției.
De asemenea, el i-a criticat dur pe președinții celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și a repetat că persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în fruntea statului.
Declarații ale președintelui Klaus Iohannis:
- Foarte multe discuții s-au purtat în 2017 despre ce fac judecătorii, despre ce fac procurorii. A apărut așa, un entuziasm de a se discuta în spațiul public despre ce se întâmplă în sistemul de justiție. Având în vedere că avem câteva persoane condamnate penal, urmărite penal, judecate penal în chiar conducerea statului, nu-i de mirare.
- Am afirmat în repetate rânduri și o să mai afirm, spre disperarea lor, că astfel de persoane nu au ce căuta în conducerea statului. Exact din acest motiv, fiincă dintr-un interes personal evident, ei vor fi tot timpul tentați să pună sub semnul întrebării sistemul de justiție – justiția, judecătorii, procurorii – dăunând astfel grav statului, încrederii cetățeanului în stat și în justiție.
- Sistemul electoral a fost așa construit, că accesul acestor persoane a fost posibil și nu putem să negăm, în condițiile acestor legi valabile, accesul acestor persoane la funcții înalte în stat. Personal, sunt convins că dacă ne-am apuca să discutăm Constituția, arhitectura statului, este obligatoriu să introducem principiul integrității chiar în Constituție, altfel s-ar putea ca situații de acest tip să apară și în alte cicluri electorale.
- Când am devenit preşedinte, am promis că voi încerca să introduc alt fel de a face politică, cu mai puţine artificii, mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Mi-am imaginat că după un timp rezonabil de scurt anumite lucruri sunt evidente şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. (…) Îmi face recunosc plăcerea să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România justiţia e independentă şi trebuie să rămână aşa. Eu, preşedintele României, voi face tot ce îmi stă în puterea constituţională să fac să garantaţi independenţa justiţiei. Veţi avea în mine un partener şi susţinător constant pe care vă puteţi baza.
- Eu cred şi am toată încrederea în dumneavoastră că veţi merge mai departe tot aşa. Pentru România nu există alta cale. Vedem cu toţii perindându-se pe la televiziuni şi în faţa camerelor diverşi politicieni de diferite coloraturi care spun lucruri surprinzătoare. (…) Nu am crezut acum 3 ani că o să mai văd pe la televizor politicieni care aparent foarte serios spun că justiţia nu trebuie să-şi facă de cap şi astfel de afirmaţii fundamental şi constituţional deplasate. Faptul că se fac astfel de afirmaţii în spaţiul public trebuie să ne dea de gândit foarte serios.
