Discursurile din prima zi a Congresului Partidului Popularilor Europeni (PPE) desfășurat miercuri la București s-au raportat, în majoritate, la criză și la soluția principială adoptată de guvernele de centru-dreapta din țările UE, respectiv politica de restrângere a împrumuturilor, austeritatea bugetară și alinierea de-a lungul planului de integrare mai profundă.
Nu au lipsit nici referirile la configurarea viitoarei Europe, la bugetul 2014-2020 și poziționarea statelor în organizarea viitoarei Europe.
Iată câteva intervenții:
Manuel Barroso – președintele Comisiei Europene: inegalitatea între membrii UE nu este sustenabilă
„Suntem pe calea cea bună pentru crearea unei Uniuni mai puternice între popoarele noastre? Contribuim cu toţii? Răspunsul este că da, dar… Da, facem progrese, dar nu suficiente. Aceasta est analiza deosebit de sinceră a situaţiei din Europa. Nu putem ignora că există tendinţe serioase privind lipsa de convergenţă în ţările noastre şi care alimentează dezbaterea populistă care vizează de fapt sfârşitul acestui minunat proiect european”, a afirmat Barroso în discursul său.
El a dat exemple în acest sens divergenţele existente între statele din Zonei euro şi statele din afara acesteia, noii membri ai UE.
„Da, avem nevoie de o integrare mai mare în Zona euro, dar acest proiect trebuie să fie o modalitate pentru o mai bună integrare, nu de a creea noi ziduri în Europa. Nu mai avem nevoie de ziduri”, a spus Barroso.
„Luna viitoare trebuie să luăm nişte decizii pentru cadrul bugetar pentru următorii şapte ani. Dacă ne dorim creştere, şi toţi liderii din UE spun că îşi doresc creştere, atunci trebuie să susţinem cel mai important instrument pentru a susţine investiţiile şi creşterea, adică bugetul nostru european (…) Avem acum prietenii politicii de coeziune şi prieteni ai principiului îmbunătăţirii cheltuielilor (better spending, n.r.), adică cheltuielile să fie reduse. Noi avem nevoie să formăm o coaliţie pentru creştere, asta le spun ambelor tabere”, a afirmat Barroso.
El a mai ţinut să atragă atenţia că nu trebuie revenit la creşterea economică artificială dinainte de criza economică.
„Creşterea din trecut nu era durabilă, era alimentată de credite artificiale sau cheltuieli publice iresponsabile. De aceea ne confruntăm azi cu probleme care necesită un răspuns, inclusiv în Zona euro”, a spus preşedintele CE.
Donald Tusk – premierul Poloniei: ”Mai puțină ipocrizie”
Tusk le-a cerut delegaţilor populari prezenţi la Congresul PPE să fie atenţi să nu cadă în capcana „ipocriziei politice” care rezidă în sloganul „Mai multă Europă” adoptat de familia popularilor.
„Ipocrizia este atunci când un politician spune la Bucureşti «Mai multă Europă», iar acelaşi politician spune, a doua zi, la Bruxelles, că UE are nevoie de un buget european mai mic. Ipocrizia apare, de asemenea, atunci când politicianul spune «Mai multă Europă», iar apoi că nu e nevoie de a avea o Europă integrată, care să nu se împartă în Zona euro şi Zona noilor membri. Ipocrizia este şi atunci când aici, la Bucureşti, acelaşi politician spune «Mai multă Europă», iar apoi a doua zi afirmă că nu toate statele europene ar trebui să fie în Schengen (…) Deci nu trebuie ca acest slogan să fie unul gol”, a spus Tusk.
El a arătat că popularii nu trebuie să fie ridiculizaţi pentru că s-au unit sub un slogan golit de conţinut.
„Aveţi o influenţă asupra liderilor dumneavoastră, depinde de dumneavoastră să le cereţi ca Europa să nu fie dominată de ipocrizie. Sunt convins că dumneavoastră puteţi să împiedicaţi acest scenariu. Sloganul trebuie să fie «Mai multă Europă», dar niciodată «Mai multă ipocrizie»”, a afirmat Donald Tusk.
Wilfried Martens, președintele PPE: Mai multă Europă”
”Soluţia pentru provocările noastre este, indubitabil, mai multă integrare politică şi economică, iar răspunsul la problemele actuale este ‘mai multă Europă, nu mai puţină.” – a spus în discursul său președintele PPE.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei:”Economie socială de piață și puțină ordine”
Cancelarul german a spus că procesul de creştere economică este legat de libertatea investitorilor.
Merkel a pledat pentru economia socială de piaţă, arătând că fără PPE aceasta nu ar fi fost posibilă.
„Datorită nouă economia socială de piaţă a fost primită cu solidaritate şi susţinută, ne-a ajutat să avem câştig de cauză şi şi-a dovedit utilitatea”, a spus Merkel.
Credibilitatea se poate dobândi numai dacă generaţiile viitoare vor avea cu adevărat posibilitatea de a trăi o viaţă mai bună, a spus Merkel, precizând că acest lucru înseamnă că trebuie făcută „puţină ordine în Europa”.
În discursul său, Angela Merkel a menţionat realizările pe care le-au avut unele ţări, inclusiv ţara gazdă, arătând că preşedintelui României nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor chiar dacă acţiunile sale nu au fost întotdeauna populare.
„Preşedintelui României nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor chiar dacă acţiunile sale nu au fost întotdeauna populare, aşadar trebuie să fim uniţi pentru viitor, pentru că o relaţie de prietenie veritabilă se cunoaşte în perioada de criză”, a mai spus Merkel.
Traian Băsescu : Nu Europei cu mai multe viteze, politică externă comună, situația romilor
”Pentru noi, mai multă Europă înseamnă o înţelegere comună asupra momentelor în care trebuie să ne unim voinţele pentru a genera energia politică adecvată provocărilor cu care ne confruntăm. Statele Unite ale Europei reprezintă, în opinia mea, soluţia corectă pentru europeni şi pentru Europa” – a spus în discursul său Traian Băsescu.
”Convergenţa în interiorul Uniunii Europene este încă mult prea redusă, pentru ca UE să poată da direcţia economiei globale. Singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta calitatea de conducător de politici globale a Uniunii, un «driver» al politicilor globale, este o integrare profundă si accelerată, iar aceasta se poate realiza în opinia mea prin intermediul Statelor Unite ale Europei”, a susţinut Băsescu.
”De ce să nu iniţiem dezbaterea asupra unui concept de Guvernanţă europeană în materie de Politică Externă sau în materie de Politică de Securitate şi Apărare? Cred că în acest fel ne putem apropia de ceea ce numim astăzi impropriu politici comune în domeniul extern şi de apărare. De aceea, salut viziunea Partidului Popular European, care stabileşte ca obiectiv în documentele programatice prezentate mai devreme că «avem nevoie de veritabilă politică externă europeană, în care statele membre să vorbească pe o singură voce»”, a afirmat Băsescu, în discursul său.
„Contribuţia României la construcţia unei politici energetice paneuropene se bazează pe o poziţie clară: aşa cum securitatea propriu-zisă a Europei este indivizibilă, tot aşa şi securitatea energetică europeană nu poate fi tratată în etape. Proiectele energetice europene nu se pot opri la graniţa de Est a României. De aceea, trebuie să capitalizăm avantajele conectării zonei Mării Negre şi a statelor din Comunitatea Energetică, în primul rând a Republicii Moldova la politicile energetice ale Uniunii. O politică energetică comună presupune dezvoltarea infrastructurii, mai multă inter-conectivitate în cadrul UE şi diversificarea surselor şi rutelor”.
„Înainte de a ne gândi cum putem să înmulţim populaţia europeană, cred că ar fi mai judicios să folosim resursele europene disponibile pentru realizarea integrării economico-sociale a acestei minorităţi, indiferent de locul în care membrii acesteia aleg să se stabilească, astfel încât energiile acestei părţi importante din cetăţenii europeni să fie canalizate în sensul creşterii bunăstării tuturor. Cu toţii suntem conştienţi, cred, de importanţa acestei comunităţi etnice din moment ce, cu cei 10-12 milioane de membri ai săi, populaţia romă reprezintă cea mai mare minoritate în ansamblul spaţiului european.”
