Aproximativ 670.000 de imigranți au ajuns anul acesta în Uniunea Europeană, după ce au trecut din Turcia în Grecia și apoi au urmat diferite rute pentru a ajunge la în Germania.
Măsurile adoptate la nivelul UE se dovedesc ineficiente, iar statele membre afectate de acest tranzit se văd nevoite să adopte în continuare soluții pe cont propriu pentru a opri intrarea unor noi fluxuri de refugiați pe teritoriul lor.
„Uniunea Europeană va începe să se destrame dacă nu se acționează imediat”, a avertizat sâmbătă premierul sloven Miro Cerar, care a explicat că nu este naționalist, dar va trebui să decidă instalarea unor garduri de sârmă ghimpată la granița cu Croația și chiar să folosească armata pentru a opri valul de imigranți.
Până acum, peste 150.000 de refugiați au traversat Slovenia în drumul lor spre Occidentul bogat.
„Încă așteptăm o soluție europeană comună la această criză. Dacă nu se va găsi niciuna, în situație extremă, granițele vor trebui în cele din urmă protejate cu garduri de sârmă, poliție și chiar armată. Nu mai este deloc doar o ipoteză”, a explicat premierul Cerar, după ce aproximativ 60.000 de persoane au trecut prin Slovenia în numai câteva zile.
În Croația, sondajele arată că alegerile parlamentare vor fi câștigate de Coaliția Patriotică de opoziție condusă de HDZ (Uniunea Democratică Croată), care s-a poziționat pentru o abordare mai dură problemei migranților și pentru introducerea unor controale stricte la frontieră.
Peste 330.000 de migranți au trecut prin Croația de la mijlocul lunii septembrie.
La Budapesta, partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban, a depus în Parlament un proiect de lege pentru aprobarea atacării în instanță a deciziei din 22 septembrie a Consiliului JAI prin care s-au stabilit cotele obligatorii de redistribuire a refugiaților.
Relocarea a fost adoptată cu majoritate calificată, după ce Ungaria, România, Slovacia și Cehia au votat împotrivă.
Planul de „relocare” este „inaplicabil” și contravine normelor UE deoarece „ocolește” parlamentele naționale, a explicat sâmbătă Gergely Gulyas, deputat Fidesz.
Între timp, statele membre nu au reușit să redistribuie nici măcar o zecime din totalul de 160.000 de imigranți ce ar trebui preluați din Italia și Grecia de către statele membre.
Până în prezent, 116 persoane au fost relocate şi numai 1.418 locuri de cazare au fost pregătite de 14 state membre UE.
Un număr de 86 de migranţi au fost relocaţi din Italia, alţi 30 urmau să plece marţi din Atena către Luxemburg. Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie au ales să nu participe la schema de relocare, dar numai Regatul Unit a anunţat oficial că nu va partiocipa la efortul comun de relocare a migranţilor.
Siria, Iraq şi Eritreea sunt zonele din care provin majoritatea refugiaţilor. Potrivit datelor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, mai mult de unul din doi sosiţi în Europa provin din Siria, 6% dintre cei care traversează Mediterana provin din Iraq şi 5% provin din Eritreea.
Nu toţi cei care caută azil rămân sau călătoresc prin Italia sau Grecia, valuri de migranţi sosind în UE prin rute alternative, prin Balcani, prin Turcia, prin Rusia.
În primele 9 luni ale anului 2015, aproximativ 770.000 de solicitanţi de azil se află răspândiţi în întregul continent, cu peste 100.000 mai mulţi decât cei sosiţi în întregul an 2014 şi cu peste 300.000 de oameni mai mulţi decât cei sosiţi în 2013.
Valurile constante de migranţi au contribuit şi la întârzierea procesării aplicaţiilor de azil. La finalul anului 2014, un număr puţin sub 490.000 de solicitări de azil erau în curs de procesare în întreaga UE. În iulie 2015, cifra crescuse la 632.000
