Criza în ţările nordice. Lecţia norvegiană: întinde-te cât ţi-e plapuma

De Marin Pana | 12.8.2011 .

Imagini din Oslo

Norvegia are un PIB/locuitor este de circa 180% din media UE, dar media de consum ajustată după consumul individual al gospodăriilor este de doar 135%, ceea ce arată atât implicarea puternică a statului în asigurarea unor servicii sociale cât şi reţinerea în angajarea unor cheltuieli peste posibilităţi.

Desigur, la o populaţie de doar 4,6 milioane de locuitori şi cu exporturi substanţiale de petrol, de peste 40 miliarde euro anual, datele de plecare sunt favorabile. Dar şi guvernul a avut grijă să nu se bazeze pe aceste venituri, obţinute la preţuri record, capcana în care cad de obicei ţările bogate în resurse energetice.

Petrom-ul lor

Compania petrolieră de stat, Statoil, a fost înfiinţată în 1973 dar nu a adus profit până în 1980, din cauza necesităţii de a amortiza investiţiile majore făcute. Partea interesantă este că norvegienii s-au devoltat cu banii altora, şi acum ţara având o datorie externă de 208% din PIB, dar cu un risc de default apreciat de pieţele internaţionale la doar 0,23%, cel mai mic din Europa şi de zece ori mai mic decât al României.

În loc să-şi irosească bogăţiile, norvegienii au adoptat o legislaţie care trimite veniturile obţinute din vânzarea de petrol direct în fondul său suveran de investiţii. Ajuns la impresionanata sumă de circa 400 miliarde euro, este cel mai mare fond din lume, depăşind pe cele ale ţărilor din zona golfului.

Deşi au cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, cu excepţia Luxemburgului (unde munca cetăţenilor din imediata vecinătate se adaugă, dar împărţirea se face numai la rezidenţii locali), norvegienii nu s-au grăbit să acorde beneficii sociale fanteziste şi şi-au văzut de treabă.

Împrumuturile: ale statului, ale cetăţeanului

Deşi preţurile imobilelor au crescut cu circa 200% în ultimul deceniu, nu a existat un crah imobiliar deoarece împrumuturile au fost acordate după reguli prudenţiale foarte stricte şi nici cultura locală nu favorizează îndatorarea excesivă a gospodăriilor. Asta explică de ce băncile norvegiene au rămas foarte solide, departe de riscurile induse de spargerea bulei imobiliare.

În pofida veniturilor foarte mari, chiar după uzanţele occidentale, primăriile nu au excelat în angajarea unor lucrări grandioase, cel mai mare proiect derulat fiind cel al Operei din Oslo, în valoare de 600 milioane euro. Spre deosebire de apetitul altor ţări pentru sectorul financiar, sectorul bancar reprezintă numai 2% din economie, ceea ce a păstrat la nivel foarte scăzut riscurile unor eventuale probleme cu datoriile din partea marilor firme.

Ceea ce surprinde vizitatorii din restul Europei, chiar şi pe vecinii danezi sau suedezi cu care împart o istorie comună, este cumpătarea în materie de suprafaţă a locuinţelor, maşini de lux, haine de firmă, etc. şi acceptarea aplicării unor taxe relativ ridicate pentru excesele de lux în consum şi pentru băuturile alcoolice.

Respingerea apartenenţei la Uniunea Europeană a permis păstrarea propriei monede şi aplicarea unor reguli proprii care nu ar fi putut fi păstrate în cadrul politicilor economice comune. De exemplu, vânzarea alcoolului rămâne şi acum momopol de stat. O vorbă locală spune că taxele foarte mari au determinat norvegienii să caute băutură în Suedia, deşi suedezii se duc să consume băuturi în Danemarca.

Calitatea serviciilor sociale, disponibile fără favoruri şi şpăgi, în mod egal, indiferent de poziţia socială, este mai importantă decât acumularea de bani şi cheltuirea lor într-un mediu nesigur, cum se întâmplă la noi şi în multe ţări ale lumii.

Contrar abordării româneşti, numărul bugetarilor este foarte ridicat, cu 182 de persoane la mia de locuitori faţă de mai puţin de 80 de bugetari la mia de locuitori în cazul nostru. Departe de a fi risipitori, norvegienii ar avea probleme să înţeleagă economiile în bani, cu preţul scăderii calităţii serviciilor sociale. Statul asigura gratuit educaţie, îngrijiri medicale şi protecţia copilului, toate la un nivel de cea mai înaltă clasă.

Sectorul privat foarte competitiv şi productivitatea foarte mare se bazează pe siguranţa oferită de stat angajaţilor în sănătate şi învăţământ. Adică exact invers decât la noi, unde preocuparea salariaţilor trebuie să se îndreapte de multe ori spre familie şi îngrijire personală, nu către performanţa la locul de muncă.

Share

Citeşte şi:

Cum pot câştiga alegerile măsurile dure anticriză. Exemplul Letoniei

Publicat la data de 12.8.2011 .

2 comentarii

  1. Oare sunt si eu un pic norvegian? Sau doar milog? | Parerile Artistului in Blogosfera
    18.8.2011, 2:22 pm

    [...] Citeam ieri de la pretenu’ Mirel de pe “perete” un articol despre – Criza în ţările nordice. Si “m-a lovit ideea”, mai ceva ca pe Edison cand a strigat EVRIKA, atunci cand a [...]

  2. modelul nordic pe timp de criză: Norvegia « Din Oraşul Acesta
    28.10.2011, 11:55 am

    [...] toate acestea, măcar ca exerciţiu, rândurile acestea merită citite. Este drept, după ele nu vom rămâne decât cu imaginea unui sistem parcă sosit [...]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cota unică versus impozitarea progresivă. O analiză şi-o propunere

bani marunti - Copy Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Structura economiei româneşti: Pe care din cifrele lui 2011 poate conta creşterea din 2012

productivitate-300x225 Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012. Cu un rezultat provizoriu de ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariile şi puterea de cumpărare, înainte de creşterea promisă de guvern. Ce-ar face cota progresivă

sălărel Potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, câștigul salarial a pierdut 5% din puterea de cumpărare din anul 2008 și până anul trecut. Valoarea comunicată recent pentru luna martie, respectiv 1.543 lei (rămasă după impozitarea celor 2.126 lei brut) nu reușește, încă, să marcheze revenirea la nivelul de plecare maxim atins pe economie și păstrat aproape integral în 2009. ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

România, recul pe relația cu mediul de afaceri

mediul de afaceri România a coborât 7 poziții față de anul 2011 în ceea ce privește relația cu mediul de afaceri. Clasamentul a fost întocmit de specialiștii Băncii Mondiale sub titulatura de , „Doing business 2012”, iar țara noastră a ajuns pe locul 72 din ... 
Citeste mai departe »

Marin Pana

De ce au dreptate şi Bogdan Drăgoi şi Victor Ponta când se contrazic pe reîntregirea salariilor: pentru că nu spun tot

bogdan dragoi-victor ponta Pe data de 31 ianuarie 2012, cursdeguvernare.ro publica o analiză de natură să lămurească de ce toți cei implicați în odiseea reîntregirii salariilor au dreptate. ... Citeste mai departe »
Aura Socol -coment

Aura Socol

Cine depreciază leul românesc?

In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »

Marin Pana

Cursul de schimb: nişte explicaţii interne

Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »

danial daianu+

Daniel Daianu

Despre ce relaxare bugetară în 2012 vorbesc unii?

Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »

Comentarii

Cine depreciază leul românesc?

Aura Socol -coment

Aura Socol

In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »

Cursul de schimb: nişte explicaţii interne

Marin Pana

Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »

Despre ce relaxare bugetară în 2012 vorbesc unii?

danial daianu+

Daniel Daianu

Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »