Rusia a încercat, fără succes, blocarea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU pe tema crizei din Venezuela, după ce președintele Donald Trump l-a recunoscut pe liderul opoziției, Juan Guaidó, drept președinte interimar și i-a cerut lui Nicolas Maduro să se retragă.
Germania, Franţa şi Spania au anunţat sâmbătă că sunt pregătite să îl recunoască la rândul lor pe Guaidó, dacă Maduro nu va convoca alegeri prezidenţiale anticipate în următoarele opt zile.
„Guvernul Spaniei îi acordă preşedintelui Nicolas Maduro opt zile pentru a convoca alegeri libere, transparente şi democratice. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Spania îl va recunoaşte pe Juan Guaido drept preşedinte interimar care poate convoca aceste alegeri”, a transmis premierul Spaniei, Pedro Sanchez.
„Dacă Venezuela nu anunţă alegeri în următoarele opt zile, vom fi pregătiţi să îl recunoaştem pe Juan Guaido preşedinte interimar (…)”, a declarat, la rândul său, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Un mesaj similar a fost transmis de Guvernul Germaniei, în vreme ce Uniunea Europeană s-a limitat la a cere organizarea unui nou scrutin prezidenţial în Venezuela, fără a evoca posibilitatea recunoaşterii lui Juan Guaido ca preşedinte interimar.
Duminică, premierul Benjamin Netanyahu s-a alăturat SUA, Canadei şi statelor europene, declarând că Israelul îl recunoaşte pe liderul opoziţiei drept preşedinte interimar al Venezuelei.
Juan Guaidó, preşedintele Adunării Naţionale din Venezuela, s-a autoproclamat miercuri preşedinte interimar al ţării, contestându-l oficial pe preşedintele Nicolás Maduro, în contextul unei crize politice grave. Maduro abia îşi începuse cel de-al doilea mandat de şef de stat al Venezuelei, însă zeci de mii de manifestanţi i-au denunţat legitimitatea, denunţând fraude electorale.
Administrația Vladimir Putin a anunţat că îl consideră pe Nicolás Maduro președintele legitim al Venezuelei.
Kremlinul a avertizat Statele Unite că ingerințele din Venezuela sunt „inacceptabile”, catalogând drept „extrem de periculoase” declarațiile oficialilor americani privind o posibilă intervenție militară.
Rusia a acuzat Statele Unite că susţin protestele care au generat de câţiva ani o criză politică gravă în Venezuela.
China, Turcia, Siria şi Iranul au exprimat susţinere pentru regimul Nicolas Maduro.
Banca Angliei ar fi blocat cererea oficialilor preşedintelui Nicolás Maduro de a retrage aur în valoare de 1,2 miliarde de dolari, potrivit unor surse Bloomberg care au precizat că aurul face parte dintr-o rezervă de circa opt miliarde de euro aparţinând băncii centrale din Venezuela.
AFP: Principalele scenarii privind criza din Venezuela
Într-o ţară aflată în colaps economic, unde inflaţia este prognozată să ajungă la zece milioane la sută în acest an, criza politică se intensifică de la o zi la alta. Jurnaliştii de la AFP notează patru posibile scenarii cu privire la viitorul Venezuelei.
- Guvern de tranziţie
Aceasta este soluţia promovată de Guaido, şi anume un ”Guverm de tranziţie” înaintea organizării de alegeri anticipate.
Guaido i-a îndemnat pe liderii armatei, principalii susţinători ai preşedintelui Maduro, să rupă legătura cu „dictatorul” în schimbul amnistiei. Generalii au rămas însă, pentru moment, loiali şefului statului aflat la putere din 2013.
Un factor care ar putea accelera această tranziţie ar fi impunerea unor sancţiuni americane asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei. SUA cumpără o treime din petrolul Venezuelei, măsura fiind o lovitură fatală pentru o economie fragilă. Totuşi, aceasta ar putea fisura baza susţinătorilor lui Maduro, potrivit capital Economics.
- Madurp rămâne la putere
O schimbare de macaz a liderilor Armatei este puţin probabilă, notează analiştii străini.
„Dacă opoziţia nu se uneşte, iar militarii continuă să-l susţină pe Maduro, acest lucru înseamnă o menţinere a Guvernului chavist, bineînţeles cu Maduro la putere”, spune Peter Hakim, preşedintele de onoare al think tank-ului american Inter-American Dialogue.
Maduro ar putea apela la sprijin financiar din partea aliaţilor săi, China, Rusia sau Iran.
„China şi Rusia pot încerca să salveze regimul, cerând anumite reforme economice serioase şi o restructurare a activităţii petroliere”, afirmă Paul Hare, de la Universitatea din Boston. Însă este un joc cu tăiş dublu, întrucât creditorii ar putea cere, de asemenea, ”plecarea lui Maduro şi înlocuirea sa cu un lider mai puţin toxic din punct de vedere politic”.
- Armata preia conducerea
Dacă armata îşi retrage susţinerea faţă de Maduro, iar opoziţia rămâne împărţită, militarii ar putea să preia controlul, ”cel puţin în mod temporar”, preconizează Peter Hakim.
O creştere a ”reprezentării” sau un război civil nu sunt excluse, iar acestea sunt ”cele mai rele scenarii”, alături de ”pericolul de a avea două guverne paralele”.
Trump a declarat, de altfel, că ”toate opţiunile” sunt pe masă, referindu-se astfel la o posibilă intervenţie militară.
- Compromis
Nicolas Maduro se declară dispus să-l întâlnească pe Juan Guaido, însă acesta din urmă refuză orice ”fals dialog”.
O parte a comunităţii internaţionale pledează, cu toate acestea, în favoarea acestei soluţii.
UE, care consideră mandatul lui Maduro ca ”ilegitim”, nu-l recunoaşte nici pe Guaido ca preşedinte şi îndeamnă să se înfiinţeze mai degrabă un ”grup de contact” între cele două tabere.
Mexicul şi Uruguayul îndeamnă, de asemenea, la o negociere, care ar avea loc după o a cincea încercare eşuată.
„Cel mai bun scenariu şi cel mai realist este cel al unei negocieri prelungite între o opoziţie unită şi un guvern în defensivă”, apreciază Michael Shifter, de la Inter-American Dialogue, ceea ce ar putea conduce, atunci, la organizarea unor noi alegeri.
