Cristian Grosu / Ultimul asalt al naționaliștilor români asupra capitalului autohton

de Cristian Grosu | 2.10.2017 .

Aș fi vrut să scriu textul ăsta peste vreo 2-3 zile. Mă tem însă că, până atunci, va fi început cea mai mare diversiune a toamnei:

inventarea ”vinovaților” pentru iresponsabilitatea cu care, în doar 8 luni, guvernul a spulberat echilibrele găsite și susținute cu trudă de economia privată în ultimii 3 ani de la iesirea din criză.

(Spun ”economia privată” pentru sectorul public și-a recuperat prin ”reîntregire” pierderile : numai anul ăsta, 2017, plătim 3,5 miliarde din pierderile provocate bugetarilor de scăderea salariilor după politica electorală din 2008 a dlui Tăriceanu. Și nu s-a terminat.)

Ceea ce se întâmplă de 4 luni încoace este ÎNCĂ UN asalt al grupului de naționaliști care câștigă mereu alegerile cu ”economia românească”, cu ”hoția străinilor” și cu ”dezvoltarea capitalului autohton”, în timp ce toate costurile sunt puse ÎN PRIMUL RÂND, ba chiar în cvasitotalitate, pe capitalul autohton.

Înșirăm mai jos acest mecanism perfid, dar eficient pentru bizarul cuplu din fruntea guvernării – un ”socialist” rapace și un ”liberal” vopsit și slugarnic , prin care cel care intră din nou la plată este capitalul românesc.

Fie-mi iertat tonul: dar azi, luni 02 octombrie, intrăm în trimestrul 4, în care ne vin la plată nu doar facturile delirului politic 2017, ci și proformele anului 2018.

Și voi începe cu o întrebare , de la care mergem mai departe pas cu pas :

Cine sunt, de fapt, câștigătorii din ”split TVA” ?

Nu miră pe nimeni că, atunci când s-a pus problema aberantei impozitări a cifrei de afaceri a sărit toată lumea în sus și fiecare era gata să facă tot posibilul pentru a împiedica o atare monstruozitate economică? Dar că, în cazul ”split TVA”, o bună parte din marii jucători din economie au pus batista pe țambal sau au protestat cu jumătate de gură ?

Există un răspuns comun: unele din marile corporații s-au îmbulzit să se înscrie la ”split TVA” benevol, începând de azi, 01 octombrie. Și iată de ce :

Corporațiile importatoare NU au o problemă prea mare cu ”split-ul”: mărfurile circulă intracomunitar, nu există taxare la achizișii pentru că taxarea e inversă, ce intră în România nu e ”tva-bil”: și intră! Căci suntem o țară care, grație politicilor economice începute în 2015 de Victor Ponta și continuate anul acesta, trăiește tot mai mult din importuri.

Dimpotrivă: pentru multinaționalele cu cifre de afaceri foarte mari (iar cifrele de afaceri mari în economia românească acolo se găsesc) facilitățile oferite de guvern pentru opțiunea benevolă la split TVA înseamnă avantaje în cifre cu multe zerouri. În euro.

Aceste avantaje funcționează, însă, numai la cifre de afaceri mari și la business-uri bazate pe import. Și cum marii noștri exportatori merg pe preturi de transfer și sunt și mari importatori…

Dar cum egalitatea în economia românească stă ca în bancul ăla cu vulturul și vulpea, iată cum arată lucrurile în economia care mișcă lucrurile pe-aici :

a), Lanțul avantajelor se rupe brusc la nivelul companiilor care tranzacționează la nivel național și pentru care totul e ”tva-bil”.

Cât de ”criminal” arată acest nivel maxim se poate vedea dintr-o analiză cursdeguvernare.ro (un LINK_AICI) care oferă tabloul unei drastice polarizări în economia autohtonă.

Practic, companiile care vor suporta cele mai mari dezavantaje ale split TVA sunt IMM-urile. Nu trec aici și compoaniile mici: pentru că nu cred că ele vor suporta – mulți se vor retrage de la conformarea obținută atât de greu în urmă cu 4-5 ani.

E nevoie să mai spunem că IMM-urile sunt preponderent autohtone? Și că marile avantaje le ocolesc ?

b), Prin faptul că split TVA NU ARE CUM să combată evaziunea la TVA (pentru că evazioniștii adevărați, contrabandiștii, stăpânii Portului Constanța și marii rechini cu protecție politică de la en-gross-urile din jurul Bucureștiului nu se complică cu declararea TVA) , IMM-ul românesc se află între concurența neloială din partea evaziunii, și statul care-l strivește tot pe el, cel care plătește.

c), guvernul a trimis oameni în Italia, ca să studieze mai bine cum au făcut italienii de-au implementat split TVA la companiile care au contracte publice. O prostie!

Firmele românești care au contracte cu instituțiile publice oricum nu le pot semna și derula decât dacă NU AU datorii la stat. Iar plățile de la instituțiile publice se fac numai după recepție, deci, în mod normal, dacă statul respectă legea actuală, nu are cum să fie păcălit.

Sigur că există companii românești care-și primesc banii de la instituțiile publice înainte de-a termina lucrările, pentru a da parandărăturile la timp e și asta o realitate : dar acestea sunt companii care oricum au protecția celor care azi bagă split TVA pentru companiile oneste – protecție care vine începând de la Liviu Dragnea în jos și până la ultimul consilier județean. Ca și pe evazioniști, îi doare și pe ăia în cot de split TVA cu statul.

Cele de mai sus se referă la maii perdanți ai sistemului de splitare a TVA – indiferent cine a decis asta, cine au fost negociatorii cu autoritățile și cine presează sursele de finanțare pentru a crea și mai multă ceață și incertitudine în economie.

Căci companiile autohtone mai au un dezavantaj în competiția cu oferta externă, pe care naționaliștii noștri nu s-au gândit niciodată cum să-l echilibreze :

În fața split TVA companiile autohtone au si un dezavantaj la finanțare

Chiar și în cazul că ar avea probleme de cashflow, companiile externe beneficiază de creditele intragrup. Alte dobânzi, alte prețuri, alte avantaje.

Sinistrul cuplu de naționaliști români nu s-a gândit nicio clipă că pentru un IMM autohton, care nu are undeva o firmă mamă sau un grup tată, primul gând a fost să-și rezolve problema la bancă – pe preț de piață și condiții de piață măcar de-un overdraft pentru ziua în care are de plătit datoriile către stat. Stat care i-a blocat lichizii.

Și stat care, prin sugerea lichidităților din toate colturile economiei în care le-a găsit, a triplat ROBOR-ul în câteva luni.

Când naționaliștii distrug producția autohtonă pentru a câștiga alegeri cu bani împrumutați

NU companiile autohtone au fost favorizate de stimularea delirantă a consumului. Sigur că există și excepții – acolo unde, ici și colo, se mai afla, după criză, în picioare, vreun producător autohton.

În realitate, scăderea drastică a TVA IMEDIAT DUPĂ IEȘIREA DIN CRIZĂ ( înainte ca producătorul autohton să prindă cheag) a favorizat marile rețele externe de retail: în timp ce Victor Ponta înjura ”străinii” și mângâia între coarne pe ”autohtoni”, guvernul său dădea o lovitură unui sistem de producție locală care încă nu se dezmeticise.

Și atunci, ca și acum, zăhărelul și biciul au fost tot discursurile naționalismelor economice. Pentru ca la final – când toată lumea își număra banii – pierderea să se contabilizeze ”la români”.

Banii? NU : miza a fost și este una mult mai mare :

a),În primul rând, structura macroeconomică. Asta a fost prima țesătură pervertită, iar anomaliile și dezechilibrele acumulate într-un an se refac în cel puțin 5 ani și asta numai dacă există pricepere, viziune și bunăcredință.

b),Naționalistul român laudă capitalul autohton, îi promite sprijin și stimulare, însă el iubește, sprijină, iartă și stimulează numai o parte a capitalului autohton: companiile clientelare.

Unii sunt mai ”autohtoni” decât ceilalți. Iar ”autohtonii veritabili” – companiile oneste bazate pe piață și pe determinare economică – trebuie să suporte și DEZAVANTAJELE DE COMPETITIVITATE pe care naționaliștii le adâncesc prin politici economice perfide, și ”autohtonii clientelari”.

Nu-i cam mult pentru niște biete firme la care se decontează totul, dar absolut totul ? Pentru că, în afară de conturile lor, doar din împrumuri statul mai adună bani pentru aparatul administrativ care-l concurează deja serios pe cel al lui Ceaușescu.

Administrația strâmbă a naționaliștilor se decontează preponderent la capitalul autohton

a), Are idee, sinistrul cuplu, de ce înseamnă să-ți deschizi cont în trezorerie? În condițiile în care până și sistemul ANAF dă în mod constant rateuri atunci când distribuie sumele pe care companiile deja le-au plătit ? (Apropo: l-a auzit cineva pe dl. Tăriceanu spunându-și poziția față de split TVA? cursdeguvernare a incercat timp de 5 săptămâni – pe toate căile, inclusiv sms-uri – să afle acest mare secret al ”liberalismului” guvernamental – și nu am reușit..)

Pentru o multinațională cu departamente stufoase de contabilitate, consultanță fiscală și angajamente cu case mari de avocatură reglajele cu birocrația fiscală sunt simple.

Pentru un IMM, însă, nu-i o glumă.

b), în cazul abuzurilor pe care administrația le pune pe o companie, o multinațională apelează la compania mamă, și, în ultimă instanță, cere sprijin ambasadei țării sale la București.

Un IMM autohton e gâtuit pe tăcute – nici nu-și dă seama antreprenorul de ce i se întâmplă :

Dealtfel, își poate cineva închipui un județ aflat în mod total la dispoziția baronului local (mare naționalist, când e vorba de-a lătra și de-a amenința pe toate canalele media), care dispune cu o mai mare putere decât un fost prim-secretar de cine trăiește sau cine moare în materie de afaceri? (Și doar n-o să spulbere o firmă nemțească). De ce credeți că nimeni nu are interesul să fie digitalizat ANAF ?

c),Își poate cineva închipui ce înseamnă pentru un IMM local care are de recuperat arierate de la vreo institușie publică sau chiar de la stat (chiar : de exemplu problema cu rambursarea de TVA din primăvară) să vină în fața naționalistului local alături de concurentul său cu capital străin?

***
Am înșirat mai sus doar 4 fenomene care, în confuzia întreținută de guvern în ultimele luni, produc efecte într-un mediu de afaceri care încearcă să conserve principiile firești ale economiei : încrederea, logica, egalitatea în piață, tratament onest și echidistant al administrației.

Nu știm cum vor ajunge la votul final în Parlament nici splitarea TVA, nici mutarea contribuțiilor, nici taxarea par-time-urilor, nimic. (De fapt, nu știe nimeni nimic din fiscalitatea de peste 3 luni, de peste 6 luni, de peste 9 luni – și intrăm deja în lunile în care companiile își fac bugetele pe 2018!)

Un lucru, însă, îl putem ști sigur – ascultând infrazgomotele care vin dinspre sinistrul cuplu care decide încotro o luăm :

renaționalizare, politizare radicală, monopol, confiscarea instituțiilor independente prin Constituție sau prin legile încropite în 10 ani de UE, un fel de ”Orbanizare” tăcută a relațiilor dintre economie și societate – în timp ce marile pierderi și dezavantaje se contabilizează la IMM-urile autohtone.

Și un sistem de diversiune – singurul sistem care funcționează coerent – plecând de la dezbinarea metodică a investitorilor autohtoni și străini (un text despre asta AICI_LINK) , trecând prin populismele de cel mai jos nivel (cum a fost astă vară, pentru ”popor” – scandalurile homo din biserică și demonizarea băncilor – nimic nou, de mii de ani sunt scoși în față, la criză, ”cămătarul și poponarul”) și mergând spre tabloul de bord al echilibrelor – căci noua și marea țintă din lunile următoare asta e: politica monetară din BNR.

Erorile mari din 2017 (un LINK-AICI) se vor deconta în 2018 – acum majoritatea PSD-ALDE doar își adună armamentul și-și reglează tirul.
Companiile mari și bine ancorate la piața și banii de afară vor rezista. Rămâne de văzut, însă, ce ne așteaptă pe noi.

Publicat la data de 2.10.2017 .

Un raspuns

  1. athos
    5.10.2017, 7:37 am

    Da, toate astea sunt evidente, ceea ce desigur nu reduce frumusetea si limpezimea analizei. Din pacate insa, din cei care citim asta majoritatea oricum eram de acord ca lucrurile stau asa si ca ceea ce fac acesti oameni se cheama crima impotriva societatii romane, in speta inca un asalt asupra antreprenoriatiului roman. Dar acest asalt nu este doar a lui Dragnea si compania. In spatele lor stau mase de oameni care manifesta o repulsie surda si oarba fata de ideea de antreprenoriat si capitalism. Care accepta pe smecherul politic, pe mafiotul veros care le da si lor ceva, un ajutor social, un leu la pensie, o sinecura, acceptand cu usurinta sa devina complice la un genocid economic pe care oricum nu si-l asuma. Ei sunt adevarata forta destructiva, pentru ca ei alimenteaza pe Dragnea si pe Tariceanu cu puterea de a demola legea, a mutila economia si a o stoarce de ultimele resurse pentru beneficiul unei minoritati pradalnice. Romania se confrunta cu propria-i atitudine anti-antreprenoriala, pe scurt.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Băncile și piatra proștilor

Ieri, 30 august, premierul Tudose a reînființat uvertura ședințelor de guvern: a aruncat pe masă, cu un aer scârbit de puținătatea omenească pe care...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România și Româniile lui Dragnea și Chirica: Jurnal (subversiv) de minivacanță într-o țară care nu reușește să muncească

Recunosc, cu tristețe, că maniera în care voi pune problema în rândurile care urmează s-ar putea să fie foarte desuetă: e mai degrabă pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Taxa de solidaritate cu junta militară. Ruinătorul război al cetățenilor de rangul 1 cu armata NATO

Lucrurile stau așa: generația de militari care a împușcat oameni la revoluție are pensii (speciale, desigur) mai mari decât generația care-și lasă sudoarea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Atenție la cele 3 cupluri

Noaptea și vara pe caniculă. Atunci când oamenii nu muncesc ziua, sau atunci când nu muncesc în logica funcționării instituțiilor – ci mută totul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Ce-i de făcut în câteva ore: Mai poate fi oprit ceva din guvernul ăsta ?

Câteva observații pe care le considerăm esențiale cu privire la guvernul Tudose – care urmează să fie votat peste câteva ore. Poate că în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română