Cristian Grosu / O temă stringentă pentru guvern: cum ieșim din capcana tehnologiei medii și cum păstrăm valoarea adăugată în economie

de Cristian Grosu | 18.4.2016 .

Cristian-Grosu-11Datele din ipoteza de lucru :

1-, anul acesta, la 31 decembrie, expiră o foarte importantă facilitate pentru cei care investesc în economia României : expiră scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

Facilitatea a fost acordată din semmestrul 2 al anului 2014 – cu rezultatele pe care le vom detalia mai jos.

2-, În toți acești ani, statul român a acordat de la buget ajutoare de dezvoltare pentru companiile dispuse să se extindă : din top 50 de companii care au primit de la stat chiar și până la 30% din valoarea investițiilor, 44 sunt companii multinaționale cu capital extern. Lista detaliată a ”ajutaților” – publicată de cursdeguvernare.ro poate fi consultată AICI.

3-, În ultimul deceniu, s-au acordat circa 800 de milioane de euro ajutoare pentru astfel investiții – astfel că  rezultatele facilităților pentru reinvestirea profitului au fost modeste – un LINK AICI  și un link AICI.

4-, Rezultatele au fost modeste pentru că principalii jucători care au beneficiat de cele 2 facilități (primirea de ajutor direct de la stat și, atâția câți au fost, scutirea de impozit pe profitul reinvestit ) au scos banii din economia reală : cei care nu au avut pierderi (pe algoritmul preturilor de transfer – 2 miliarde de euro pierderi a avut capitalul extern la nivelul anului 2014) au expatriat profiturile către companiile mamă – necum să le reinvestească.

De ce i-ar fi investit, din moment ce le dă statul român, pe degeaba, bani, din capitalismul așa cum este el înțeles și aplicat aici ?

5-, Valoarea adăugată în economie a companiilor cu capital extern este mai mică chiar decât cea lăsată de atât de legitim hulitele companii de stat românești.

6-, Situația e foarte serioasă pentru viitorul mediu din cauza riscului esențial pentru ramuuri întregi din economie : capcana tehnologiei medii (că noi stăm cu ochii doar pe capcana venitului mediu – care e, până la urmă, o consecință) – despre care vom vorbi mai jos.

7-, Cele scrise mai sus sunt un fapt obiectiv și potrivit legilor economice : soluția nu este ”demonizarea” capitalului extern, și nici polarizarea capitalului – în autohton și străin – ci găsirea unor politici simple și inteligente și echitabile pentru oricine vrea să investească cu bună credință în economia locului (adică în economia României).

Acestea fiind zise – și pentru că, în prostia mea, eu tot mai cred că trăim sau năzuim către o economie capitalistă adică concurențială – să explicăm mai jos de ce se petrec toate aceste lucruri și să sugerăm, de pe poziția noastră de observatori de bună credință, o soluție pentru dificilul (mai mult decât dificilul! – LINK_AICI) an 2017 :

În ciuda constrângerilor bugetare pe care noul Cod Fiscal le va aduce în următorii 2 ani, guvernul ar trebui să prelungească și după 31 decembrie 2016 facilitatea de scutire a impozitului pe profitul reinvestit. Cu ce bani? Cu banii pe care NU ar mai trebui să-i cheltuiască pe ajutoarele de stat punctuale acordate marilor investitori .

Ignorând și ”naționaliștii” și ”internaționaliștii” – adică zăltații de ambe tabere ,

Prezentăm mai jos nu doar avantajele, ci și anomaliile pe care le-a creat acest joc al ajutoarelor de stat acordate – culmea ! – tocmai companiilor care vin din economii concurențiale : 7 puncte, unul mai important decât altul despre cum merge treaba în această mlacă cu E-uri de capitalism și concurențialitate :.

A-, Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit și Eliminarea ajutoarelor de stat punctuale către mariile corporații ar asigura o echitate fiscal-financiară în privința ajutorului de stat pentru capitalul autohton și cel extern.

Companiile cu capital extern care și-au trimis profiturile acasă și și-au făcut investițiile cu ajutor de la stat ar fi nevoite fie că lucreze, pentru extinderea afacerii, cu banii lor, fie să îngusteze în economie marja în care au toată libertatea să producă valoare adăugată mică – cu toate consecințele (inclusiv pe locurile de muncă și plata acestora) care decurg de aici.

Această manieră de-a ”împărți” ajutoare de stat care are ca rezultat final – indiferent din ce motive – favorizarea companiilor cu capital extern adâncește și mai mult falia dintre cele 2 tipuri de capital, radicalizează și mai mult concurenții și polarizează într-o manieră profund nesănătoasă pentru economie pe jucătorii interni și externi.

Aici, 2 mici observații :

1), Ajutoarele punctuale date de stat (desigur, cu aprobarea Comisiei Europene care are ultimul cuvânt) sunt date din banii de la buget. Care s-ar fi putut duce fie în școlarizarea adecvată a mâinii de lucru, fie în infrastructură :

Atunci când vezi că Dacia primește ajutor de la stat pentru tehnolgie și-și expatriază profitul în timp ce cere, la modul cel mai legitim cu putință, autostradă Pitești-Sibiu, te gândești – indiferent câtă industrie pe orizontală ține compania frannceză – că, da : OK, Dacia și-a primit banii de autostradă : dar noi, cei cărora statul român nu de dă pentru dezvoltare partea noastră de autostradă ce facem ?

Cine are ceva de obiectat aici să se gândească că nu vorbim decât în termenii ”Is just business!”.

2), Toată lumea care primește ajutor de stat invocă numărul de locuri de muncă pe care le crează cu banii primiți de la statul român.

O, Doamne : ferește-ne de ziua în care afacerile se vor face nu pentru profit (ca acționari) și pentru impozite (ca stat), ci pentru ”locurile de muncă”. Să fim serioși : ăla nu mai e capitalism și economie concurențială – așa construia și Ceaușescu fabrici pe care mai apoi economia de piață le-a pus la podea.

B-, Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit și Eliminarea ajutoarelor de stat punctuale către mariile corporații ar sili, pe cei care, într-adevăr, vor să facă afaceri în România – să se retehnologizeze potrivit tehnologiei de ultimă oră și Nu să ne țină în Capcana tehnologiei medii.

Tehnologia medie (nu cea de ultimă oră, cu care chiar și produsele făcute made by Romania – nu doar made in Romania) presupune o productivitate scăzută a locului de muncă (loc de muncă la care poate lucra un tânăr vivace, cu speranță în meseria și cariera lui) ține miza competitivității nu pe productivitate ci pe salariul mic. Problema apare când produsele scoase de România la export se bat cu aceleași făcute pe înaltă tehnologie.

Și aici, 2 note :

1-, Tehonologia medie a ajutat România – în anii în care tehnologizarea și robotizarea economiei românești ar fi presupus probleme sociale : ”din 10 oameni dăm afară 7 pentru că 3 inși pot opera mașinile de ultimă generație”. Dar vremea asta a trecut – economia e pregătită să treacă la nivelul următor și numai greșelile statului și ale investitorilor o țin pe productivitate mică și cu câțiva pași în urma competiției internaționale.

2-, Greșeala constă în aceea că se conservă o oarecare stabilitate în prezent, dar se compromite fatalmente viitorul mediu (nici nu mai vorbim de cel lung) – iar acest fenomen nu se întâmplă de ieri de azi – iar timpul pierdut nu înseamnă pur și simplu timp pierdut : ci înseamnă și mână de lucru pierdută – căci numai incompetenții stau pe bani puțini aici când pot câștiga de 3-4-5 ori mai mult în țările mamă ale multinaționalelor.

E, oare, acest mod de a pune problema, altfel decât ”Just Busniess!” ?

C-, Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit și Eliminarea ajutoarelor de stat punctuale către mariile corporații ar ține banii de investiții și de dezvoltare în țară.

Ne întoarcem la ”Is just business!” : dacă statul în care operezi îți face cadou ajutoare de dezvoltare, de ce să nu-ți expatriezi profitul pe care voiai să-l investești chiar cu facilitatea de scutire pe impozitul reinvestit ?

Plecând de la datele pe care le-am trecut în ipoteza problemei, această politică de ”ajutorare” încurajează dezintermedierea (care le taie somnul și pofta de mâncare economiștilor lucizi) și așa se face că ajungem să avem cea mai mare creștere economică din UE concomitent cu cea mai slabă dezvoltare : Nu e creșterea României, ci e creșterea ”lor”, a celor care vin cu banii, lasă aici niște sălărele și niște impozite mici, mai încasează și niște ajutoare și apoi trag banii unde le e locul, potrivit regulilor economiei de piață, adică acasă la ei : Adică ”just business!”.

În definitiv, ceea ce România ignoră, nu ignoră alte state mari (Germania, Franța, UK, Italia etc etc) : diferența dintre Produsul Intern Brut (pe care-l poți face la alții) și cel de Produs Național Brut (pe care-l încasezi efectiv în timp ce primești ajutoare de stat de la alții) – un LINK detaliat AICI.

D-, Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit și Eliminarea ajutoarelor de stat punctuale către mariile corporații poate crea – dacă e inteligent făcută – dezvoltare pe sectoare esențiale pentru o economie care are potențial uman nemotivat.

Câte coduri are Registrul Comerțului pentru domeniul în care activează firnele ? 10.000 ? 15.000 ?

N-ar putea guvernul să facă o listă cu 50-70-100 de domenii foarte detaliat elaborate pentru care să scrie negru pe alb ce înseamnă investiție în tehnologie și să o facă hotărâre, ordonanță, proiect de lege ? Și să știm exact, cu toții, care sunt domeniile în care există un plan de dezvoltare și să putem dirija această dezvoltare după măsura oportunităților pe care le poate oferi România ?

Nu avem oare exemplul industriei IT ? Care ar merge și mai bine dacă am vorbi de tehnologie și NU de orice companie care vine să-și scoată aici virgulele dintre subiect și predicat în loc să facă cercetare ?

E-, Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit și Eliminarea ajutoarelor de stat punctuale către mariile corporații ar elimina arbitrariul, lipsa de transparență și corupția politică.

Facilitățile ar fi publice, transparente, potrivit legii fiscale, aflate deasupra oricărui dubiu și oricărui arbitrar, dincolo de înțelegerile, favoritismele și lobby-urile de pe sub masă (mese:). Ar putea beneficia de ele, în mod absolut legal atât ”autohtonii” cât și ”străinii” – dincolo de suspiciuni și inechitățile curente.

Detest naționalismele de orice fel, tocmai de aceea urmăresc efectele deciziilor politicienilor – mai ales pe ale celor care invocă argumente naționaliste – în economia românească.

În timp ce discursul acestui fel de politicieni și guvernanți demonizează capitalul extern, deciziilor lor economice favorizează tocmai arbitrariul, lipsa de criterii, Netranspaența, inechitatea de toate felurile din economie și înțelegerile ”între state” – cum cădeau de acord, de curând, dnii. Ponta și Diaconu (fostul șef al ANAF) cum erau vizitați de ambasadori pentru a favoriza firme cu capital extern iar ei, în loc să-i dea afară pentru susținerea ilegalităților, discutau în secret atare posibilități.

Dealtfel, să se observe că tocmai naționaliștii și cei care o țin langa cu România și ”interesul național” fac cele mai mari deservicii economiei și capitalului autohton, tocmai pentru că ies din această lege a lui ”Is just business!” : Nu e niciun secret că premierii își cumpără certificate de bună purtare față de un guvern european sau altul făcând concesii companiilor din acel stat (și, implicit, discriminând companiile românești de pe sector) în chiar mijlocul discursurilor lor naționaliste – fostul Victor Ponta fiind – din cauza situației disperate politic în care s-a aflat aproape un an de zile campion la această strategie – dar ăsta e un subiect separat.

F-, Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit și Eliminarea ajutoarelor de stat punctuale către mariile corporații ar cataliza fenomenul creșterii salariilor în România ca efect al creșterii productivității prin investiții în tehnologie productivă.

Puțină empanie :

un tânăr de 30 de ani, care vrea să aibă o meserie cu care să se mândrească – așa cum se și cuvine – de-a lungul vieții lui : azi, megacompania și megabrandul la care lucrează se laudă că i-a crescut salariul de la 1700 la 2000 de lei – adică la circa un sfert din cât își plătește aceeași megacompanie oamenii în țara sa de origine – în condițiile în care aceeași megacomoanie s-a retehnologizat cu bani de la statul în care subzistă tânărul.

Cum naibii să-l ții tu, companie, pe junele ăla aici când el știe că peste 10 ani va câștiga nu un sfert ci o treime din salariul plătit în țara ta de origine ? Și cum poți tu, stat, român, guvern român, politician român, să-i ceri să rămână într-o țară care negociază mereu prost și care nu are niciun plan și căruia nu-i pasă de el decât în declarații naționaliste de campanie electorală din 4 în 4 ani – când până și el, fără educație economică, știe din instict că ”is just business!” ? Tâmpit să fie să nu plece…

Acestea sunt problemele foarte economice, foarte logice, foarte ”gospodărești” pe care orice guvern din România le ignoră din mașinile oficiale atunci când merg să vorbească pe ici pe colo despre facilitățile pe care le acordă pentru investiții – în timp ce deciziile de genul ăsta se iau cu ochii în altă parte decât la economia reală.

Într-un fel – simplu spus – România are nevoie de-o politică care să inverseze acest fenomen al ”căpșunarii noștri sunt persoane fizice fugite din România de foame – în timp ce căpșumarii lor sunt corporații venite aici după haos, mână de lucru ieftină și tehnolgie de mâna a treia”.
Și fiecare trimite bani acasă după cum apucă: unii către nevastă, copii, mamă – alții către compania mamă, țară, off-shore : un link grăitor AICI

Important :

Dacă guvernul nu va reuși să scoată din economie acest gen de favoritisme și nu va reuși să implementeze o echitate în încurajarea investițiilor pe baza unor facilități logice, de bun simț, și în acord cu legile economiei concurențiale, înseamnă că România însăși are o problemă :

Dacă ai :

  • 16% cotă unică de impozitare,
  • 5% impozit pe dividende și
  • scutire pe impozitul reinvestit, +
  • mână de lucru ieftină care preferă să lucreze pe plaiul mioritic ,

și tot NU reușești să atragi sau să păstrezi investiții,

înseamnă că România are o cu totul altă problemă decât banii, fiscalitatea și lipsa capacității de negociere după principiul ”Is just business!”.

Păi hai să vedem ce dracului (ca să nu pun aici înjurătura aia foarte naționalistă) poate fi !

***
PS – Linkurile din text, precum și titlurile de referință de dedesubtul textului oferă suficiente cifre ca argumente pentru realitatea pe care o rezumă.

Publicat la data de 18.4.2016 .

Un raspuns

  1. EU - 74 - RON
    19.4.2016, 5:05 am

    Deşi nu am reuşit a pătrunde pînă la capăt, în înţelegere, fiecare ,,punct” în parte (presupune, cred, şi un antreprenoriat de nivel şi cunoştinţe aprofundate în legislaţia fiscală pe fiecare capitol,
    consider a fi un articol foarte reuşit, şi din punct de vedere publicistic şi din cel al, să-i spunem, teoriei – chiar practicii necesare – economice…

    Felicitări autorului!

    Numai că, pe fondul înţelegerii, cum spuneam, parţiale: ,,Păstrarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (…) Facilitate (…) acordată din semmestrul 2 al anului 2014″ şi … criticile(?) faţă de cineva, care, culmea!, a ,,acordat-o” (n-am înţeles pînă la urmă: a fost un lucru rău? sau bun?): autorul ne-a spus că cine a făcut o faptă bună(?) este o persoană rea…şi nu ne-a spus cine ar trebui să ducă la îndeplinire cele şapte puncte: Ăştia, Ăia?… D-l Grosu, sigur, are un nume!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de...Citeste mai departe »

Victor Giosan

Când investițiile locale ajung dependente de interesele politice centrale. Studiu de caz – impactul PNDL 1 +2

În ultimii au fost în spațiul public multe discuții legate de administrația publică locală, de modul de finanțare a acesteia și de dezvoltarea în...Citeste mai departe »

Marin Pana

PIB nou, probleme noi

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Nu pentru investiții, ci pentru pentru marea albire. Nu pentru productivitate, ci pentru scumpire

Săptămâna trecută, ministerul a pus în dezbatere un alt proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Printre modificări apar deja promisele scutiri de impozit...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română