Cristian Grosu / Editorialul de Crăciun

de Cristian Grosu | 20.12.2013 .

Un text cu totul altfel decât cele obișnuite pe cursdeguvernare.ro. Un fel pe care ni-l permitem doar în momente de respirație ”înspre partea cerului” – cum spera, la un moment dat, Julien Benda.
Cu fiece an care trece, mecanismul nebuniilor în mijlocul cărora trăim – unele frumoase, altele sordide de-a binelea – arată tot mai mult ca un sistem de consecințe superficiale, în spatele cărora s-au estompat valorile care le-au produs.

De la decidentul politic, la partenerul de afaceri, la coleg, la concurent, și până la noi, cei care privim pe fir în sus spre tabloul de bord al deciziilor – părem cu toții a nu mai fi în stare să facem legătura adevcată între ceea ce trăim și umanitatea viguroasă de-a lungul căreia am ajuns, generații, până aici.

Din combinația fericită între coerența Dreptului roman, fibra creștină a eticii noastre și avântul critic al reformei lui Luther nu mai trăim azi decât civilizația formală sub care ne simțim îndreptățiți să punem orice temelie.

Azi n-am să fac ”o analiză”. Ci propun un text – pur frumos și simplu mișcător al lui Petru Creția (LINK ).

Într-un fel – în Acel fel – e tot despre relațiile noastre sociale, despre afaceri, despre termenul lung al opțiunilor noastre și, în definitiv, despre oameni ”buni” (nici nu-i mai numim așa – rezerva elogiilor noastre merge cel mult până la ”oameni de caracter”..).

Textul care ne propune să privim puțin spre rădăcină, al lui Petru Creția :

**

Pentru cei fara nume

Pentru cei nestiuti si uitati si pierduti in lutul orb si risipiti prin veacuri, dar care au fost sarea pamantului si care au purtat pe umerii lor binele lumii sunt scrise randurile acestea. Cred ca nu e nimeni dintre noi care sa nu fi cunoscut asemenea oameni.

Sa-i inmultim cu numarul incalculabil al generatiilor, cu intinderea continentelor si cu puzderia insulelor si, adunandu-le, in gandul nostru, umbrele fara nume si chip, sa-i celebram o clipa, aici si acum, in zarva plina de nume a istoriei.

In ei se intrupeaza acea parte din bine a speciei gratie careia omenirea are totusi chip omenesc si a dainuit in ciuda crancenelor ei cusururi. Am putea sa-i numim buni prin natura sau, daca vreti, buni pentru ca asa i-a lasat Dumnezeu printre noi.

Ei nu trebuie neaparat ganditi in functie de anumite crezuri, coduri morale sau legi, ci in spontaneitatea din adanc a bunatatii lor, care poate fi chiar bunatate, sau cinste sau rabdare sau dreptate, smerenie, indurare sau curaj, daruire, necrutare de sine, chezasia cuvantului dat, devotament, fidelitate si onoare, darzenie sau, printre nu multe altele, puterea de a raspandi in jurul lor incredere si bucurie, iubire si har.

Sunt cei inzestrati cu un fel de exemplaritate inefabila, ca reprezentanti ai unui bine necontingent, martori ai acelei parti a omenescului pe care, printre atatea rele si printre atatia rai, suntem inclinati prea adesea s-o uitam.

Exista un mit hasidic potrivit caruia se afla mereu si mereu, imprastiati pe pamant, treizeci si sase de intelepti, oameni de obicei nevoiasi, umili si umiliti, oameni fara nume pe care se sprijina lumea ca sa nu cada in pierzanie, oameni drepti in strambatate si indaratnici sub bici, in intunericul vremilor. Dar treizeci si sase este doar expresia simbolica a unei prezente mult mai cuprinzatoare in dainuirea ei. A tuturor celor care traiesc si faptuiesc tinand dreapta cumpana istoriei cu o mana nevazuta, iar apoi se duc in uitare.

Daca cineva vrea pilde, sa reciteasca parabola samariteanului, caruia, spre deosebire de preot si de levit, i s-a facut mila de cel cazut in drum si i-a legat ranile si a turnat peste ele untdelemn si vin ; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han si a ingrijit de el. A doua zi, cand a pornit la drum, a scos doi dinari, i-a dat hangiului si i-a zis : “Ai grija de el si, orice vei mai cheltui iti voi da inapoi la intoarcere”.

Sau sa reciteasca Insula lui Artur a Elsei Morante.

Conditia noastra este inaltata si izbavita prin neincetata aflare in lume a celor buni si drepti si curati. Si nu trebuie sa ne gandim la ei decat cu veneratie, cu recunostinta si cu dragoste, fara vreo incrancenare pentru soarta lor: prezenta lor in omenire este, spre binele ei, adanca, cum adanc e si raul, dar este si usoara, ca un zambet ascuns in lumina, mereu.

Cineva, prin Renastere, pare-mi-se ca in Olanda, a scris in latineste cateva tomuri de Vieti ale oamenilor obscuri. N-am citit cartea, dar iata ce s-ar mai cuveni spus :

la sfarsitul sfarsiturilor, cand toate vor inceta si vor fi judecate, ultimul poet al lumii sa citeasca la sir, in tacerea aceea si in acel alt timp si alta lumina, numele tuturor celor fara de nume, de la un capat la altul al vremii. Numele celor nevaditi si uitati si de nici o seama, care au purtat lumea, sarea pamantului, samanta si roada ascunsa a lui.

Numele celor care, din sinele lor si de-a lungul neincetatei patimiri, au pastrat sensul august al umanului.

(Petru Creția)

**

PS: Sărbători Fericite!

Publicat la data de 20.12.2013 .

3 comentarii

  1. casandra
    21.12.2013, 1:08 pm

    Frumos text. Vă mulţumesc pentru el. Şi tatăl meu, acum plecat în Lumină, spunea la fel: omenirea stă pe umerii câtorva oameni buni, fără vini şi fără păcate.

    Oare ce ar face “oamenii buni” de astăzi cu realitatea şi cu tendinţele descrise în tabelele şi graficele care pot fi consultate la adresa de mai jos?
    http://www.data.gouv.fr/fr/dataset/le-capital-au-xxie-siecle

    Datele din sutele de grafice şi tabele sunt zguduitoare. ele arată “mişcarea lumii” pe decenii şi secole.
    Cum mai poate fi împiedicată azi o mare catasfrofă globală violentă? Căci violenţa va fi răspunsul unei omeniri în curs de dezmoştenire şi pauperizare.
    Cum putem opri mersul înapoi al omenirii, către secolul XIX, chiar XVIII? Se şterg nu doar realizările secolului XX (un secol social, cu toate tragediile lui), ci şi ale secolului XIX (secolul liberal).
    Ce pot face oamenii buni?

  2. malureanu
    21.12.2013, 10:38 pm

    ce bine ca ne-ati lasat, domnule grosu, cu textele dvs. lipsite de echilibru, tendentioase si cu o doza mare de politica… portocalie! nu este chiar totul asa de negru economic cum vreti dvs. sa aratati! fiti mai echilibrat si vom intelege mai bine cum functioneaza tara asta!sarbatori fericite!

    • Cristian Grosu
      22.12.2013, 12:07 pm

      la fel, Domnule. Să aveți ani mulți de viață, și cât mai puțini până să înțelegeți că aici culorile nu mai contează de mult. Și felicitări pentru că stați în partea care merge a economiei – azi e un adevărat privilegiu.
      PS: mi-ar fi plăcut să primesc comentariul Dvs. la unul din acele texte ”tendentioase” și nu la acesta.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Comedia neagră a mascotelor guvernului Grindeanu

Următoarea frază a fost spusă în mod public astăzi – și are importanța ei (zilele următoare vom arăta pe cifre și cât ne costă,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Și 2 informații: Justiția, mamele noastre și mama lui Liviu Dragnea

Există meserii din care n-ai nicio șansă să ieși ca de la saună. Politica, afacerile, presa – sunt îndeletniciri după care, de la o...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română