Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

La obiect

T1 2018 – creștere economică de 4% faţă de T1 2017, stagnare faţă de trimestrul anterior

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

07.06.2018

La obiect

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate… Mai mult

06.06.2018

Evenimentul

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului… Mai mult

06.06.2018

Cristian Grosu / Editorialul de Crăciun

de Cristian Grosu 20.12.2013

Un text cu totul altfel decât cele obișnuite pe cursdeguvernare.ro. Un fel pe care ni-l permitem doar în momente de respirație ”înspre partea cerului” – cum spera, la un moment dat, Julien Benda.
Cu fiece an care trece, mecanismul nebuniilor în mijlocul cărora trăim – unele frumoase, altele sordide de-a binelea – arată tot mai mult ca un sistem de consecințe superficiale, în spatele cărora s-au estompat valorile care le-au produs.

De la decidentul politic, la partenerul de afaceri, la coleg, la concurent, și până la noi, cei care privim pe fir în sus spre tabloul de bord al deciziilor – părem cu toții a nu mai fi în stare să facem legătura adevcată între ceea ce trăim și umanitatea viguroasă de-a lungul căreia am ajuns, generații, până aici.

Din combinația fericită între coerența Dreptului roman, fibra creștină a eticii noastre și avântul critic al reformei lui Luther nu mai trăim azi decât civilizația formală sub care ne simțim îndreptățiți să punem orice temelie.

Azi n-am să fac ”o analiză”. Ci propun un text – pur frumos și simplu mișcător al lui Petru Creția (LINK ).

Într-un fel – în Acel fel – e tot despre relațiile noastre sociale, despre afaceri, despre termenul lung al opțiunilor noastre și, în definitiv, despre oameni ”buni” (nici nu-i mai numim așa – rezerva elogiilor noastre merge cel mult până la ”oameni de caracter”..).

Textul care ne propune să privim puțin spre rădăcină, al lui Petru Creția :

**

Pentru cei fara nume

Pentru cei nestiuti si uitati si pierduti in lutul orb si risipiti prin veacuri, dar care au fost sarea pamantului si care au purtat pe umerii lor binele lumii sunt scrise randurile acestea.

Cred ca nu e nimeni dintre noi care sa nu fi cunoscut asemenea oameni.

Sa-i inmultim cu numarul incalculabil al generatiilor, cu intinderea continentelor si cu puzderia insulelor si, adunandu-le, in gandul nostru, umbrele fara nume si chip, sa-i celebram o clipa, aici si acum, in zarva plina de nume a istoriei.

In ei se intrupeaza acea parte din bine a speciei gratie careia omenirea are totusi chip omenesc si a dainuit in ciuda crancenelor ei cusururi. Am putea sa-i numim buni prin natura sau, daca vreti, buni pentru ca asa i-a lasat Dumnezeu printre noi.

Ei nu trebuie neaparat ganditi in functie de anumite crezuri, coduri morale sau legi, ci in spontaneitatea din adanc a bunatatii lor, care poate fi chiar bunatate, sau cinste sau rabdare sau dreptate, smerenie, indurare sau curaj, daruire, necrutare de sine, chezasia cuvantului dat, devotament, fidelitate si onoare, darzenie sau, printre nu multe altele, puterea de a raspandi in jurul lor incredere si bucurie, iubire si har.

Sunt cei inzestrati cu un fel de exemplaritate inefabila, ca reprezentanti ai unui bine necontingent, martori ai acelei parti a omenescului pe care, printre atatea rele si printre atatia rai, suntem inclinati prea adesea s-o uitam.

Exista un mit hasidic potrivit caruia se afla mereu si mereu, imprastiati pe pamant, treizeci si sase de intelepti, oameni de obicei nevoiasi, umili si umiliti, oameni fara nume pe care se sprijina lumea ca sa nu cada in pierzanie, oameni drepti in strambatate si indaratnici sub bici, in intunericul vremilor. Dar treizeci si sase este doar expresia simbolica a unei prezente mult mai cuprinzatoare in dainuirea ei. A tuturor celor care traiesc si faptuiesc tinand dreapta cumpana istoriei cu o mana nevazuta, iar apoi se duc in uitare.

Daca cineva vrea pilde, sa reciteasca parabola samariteanului, caruia, spre deosebire de preot si de levit, i s-a facut mila de cel cazut in drum si i-a legat ranile si a turnat peste ele untdelemn si vin ; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han si a ingrijit de el. A doua zi, cand a pornit la drum, a scos doi dinari, i-a dat hangiului si i-a zis : “Ai grija de el si, orice vei mai cheltui iti voi da inapoi la intoarcere”.

Sau sa reciteasca Insula lui Artur a Elsei Morante.

Conditia noastra este inaltata si izbavita prin neincetata aflare in lume a celor buni si drepti si curati. Si nu trebuie sa ne gandim la ei decat cu veneratie, cu recunostinta si cu dragoste, fara vreo incrancenare pentru soarta lor: prezenta lor in omenire este, spre binele ei, adanca, cum adanc e si raul, dar este si usoara, ca un zambet ascuns in lumina, mereu.

Cineva, prin Renastere, pare-mi-se ca in Olanda, a scris in latineste cateva tomuri de Vieti ale oamenilor obscuri. N-am citit cartea, dar iata ce s-ar mai cuveni spus :

la sfarsitul sfarsiturilor, cand toate vor inceta si vor fi judecate, ultimul poet al lumii sa citeasca la sir, in tacerea aceea si in acel alt timp si alta lumina, numele tuturor celor fara de nume, de la un capat la altul al vremii. Numele celor nevaditi si uitati si de nici o seama, care au purtat lumea, sarea pamantului, samanta si roada ascunsa a lui.

Numele celor care, din sinele lor si de-a lungul neincetatei patimiri, au pastrat sensul august al umanului.

(Petru Creția)

**

PS: Sărbători Fericite!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2013

3 comentarii

  1. casandra
    21.12.2013, 1:08 pm

    Frumos text. Vă mulţumesc pentru el. Şi tatăl meu, acum plecat în Lumină, spunea la fel: omenirea stă pe umerii câtorva oameni buni, fără vini şi fără păcate.

    Oare ce ar face “oamenii buni” de astăzi cu realitatea şi cu tendinţele descrise în tabelele şi graficele care pot fi consultate la adresa de mai jos?
    http://www.data.gouv.fr/fr/dataset/le-capital-au-xxie-siecle

    Datele din sutele de grafice şi tabele sunt zguduitoare. ele arată “mişcarea lumii” pe decenii şi secole.
    Cum mai poate fi împiedicată azi o mare catasfrofă globală violentă? Căci violenţa va fi răspunsul unei omeniri în curs de dezmoştenire şi pauperizare.
    Cum putem opri mersul înapoi al omenirii, către secolul XIX, chiar XVIII? Se şterg nu doar realizările secolului XX (un secol social, cu toate tragediile lui), ci şi ale secolului XIX (secolul liberal).
    Ce pot face oamenii buni?

  2. malureanu
    21.12.2013, 10:38 pm

    ce bine ca ne-ati lasat, domnule grosu, cu textele dvs. lipsite de echilibru, tendentioase si cu o doza mare de politica… portocalie! nu este chiar totul asa de negru economic cum vreti dvs. sa aratati! fiti mai echilibrat si vom intelege mai bine cum functioneaza tara asta!sarbatori fericite!

    • Cristian Grosu
      22.12.2013, 12:07 pm

      la fel, Domnule. Să aveți ani mulți de viață, și cât mai puțini până să înțelegeți că aici culorile nu mai contează de mult. Și felicitări pentru că stați în partea care merge a economiei – azi e un adevărat privilegiu.
      PS: mi-ar fi plăcut să primesc comentariul Dvs. la unul din acele texte ”tendentioase” și nu la acesta.

Lăsați un comentariu


Stiri

Când gafele devin brand: Viorica Dăncilă a uitat numele omologului său eston în conferința de presă comună; premierul Estoniei – nevoit să-și pună singur drapelul în poziția corectă

Premierul Viorica Dăncilă şi omologul său eston, Jüri Ratas, au participat la două evenimente, sâmbătă și duminică: inaugurarea primului zbor dintre Tallinn şi Constanţa, respectiv… Mai mult

Europa

Finanțarea pentru consolidarea frontierelor și migrație se triplează în noul buget UE: fond nou pentru gestionarea integrată a granițelor

Iulian Soare

Comisia Europeană propune ca bugetul pentru migrație și gestionarea frontierelor să crească de aproape trei ori în perioada 2021 – 2027 – de la 13… Mai mult

Europa

Mult așteptatul summit franco-german pentru Reforma Zonei Euro – umbrit de problemele de ultimă oră privint migrația

Iulian Soare

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, se vor întâlni marţi la Berlin pentru a negocia alianţe în special cu privire la reforma… Mai mult

Stiri

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia vine luni la Bucureşti

Iulian Soare

Adjunctul Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell (foto), se va afla luni la Bucureşti, în cadrul unui turneu european care… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Suspendarea preşedintelui ar fi cea mai mare greşeală politică

Razvan Diaconu

Suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis „ar fi greşeala poate cea mai mare din punct de vedere politic”, consideră preşedintele UDMR, Kelemen Hunor (foto), care nu vede… Mai mult

Europa

Ministrul Apărării: Subiectul Marea Neagră trebuie discutat separat la Summitul NATO din această vară

Vladimir Ionescu

România ar putea găzdui un comandament NATO terestru de nivel de trei stele, după ce, la sfârșitul acestui an, Brigada Multinaţională de la Craiova va… Mai mult

Europa

Negocieri: Liderii Germaniei, Franței și Italiei caută „soluția europeană” la problema migrației

Adrian N Ionescu

Liderii Germaniei, Franței și Italiei parcurg o serie de întâlniri bilaterale pentru a ajunge la un acord privind problema imigrației înainte de sesiunea Consiliului European de… Mai mult