vineri

29 martie, 2024

14 noiembrie, 2014

Trei vorbe despre creșterea economică din T3 – fără să-mi fac scrupule că aș putea influența cumva alegerile de poimâine – cititorii cursdeguvernare.ro știu de multă vreme cu cine să voteze. (Și apoi, dacă nu și-a făcut scrupule INS …).
Dar nu vorbim de campania electorală, ci de economie și de ce o așteaptă în ceața următorilor 2 ani.

Mai întâi, dintr-un articol al lui Caragiale ( ”Frații radicali ….”) : ”Dacă vrei să înșeli lumea, apoi înșal-o gros, că subțire nu ți se prinde”.

Cam asta e cu anunțul INS privind creșterea economică din T3 – cea mai mare din ultimele 11 trimestre și aproape dublă față de estimările Comisiei Europene (trimestrul 3 – a cărui creștere este în mod tradițional cea mai mică din an – spre deosebire de țările ”sudiste” – în care turismul produce PIB serios).


Instrumentele prin care s-a confecționat acest afiș electoral – la finele articolului.

Până acolo – 6 observații la cald– despre producerea creșterii și, mai ales, despre consecințele asupra mediului de afaceri :

1), Creșterea e miraculoasă, din pricina conjuncturii economice și guvernamentale pe care s-a produs :

-, Tăierea, aproape de zero, a investițiilor guvernamentale


-, Deliveringul din economie – companiile străine (60% Cifra de afaceri în economie) au trimis (în Semestrul 1) în țările de origine cu un miliard de euro mai mult decât în S1 din 2013.

-, Absorbția efectivă a fondurilor europene (în ciuda fanteziilor vocale ale ministrului de resort) – între cele mai mici din ultimii 3 ani.

-, Nici un proiect de infrastructură finalizat (azi premierul trebuia să inaugureze primii 22 de km de autostradă din 2014 și aflu acum, în timp ce scriu, că inaugurarea s-a suspendat – tronsonul nu are recepția făcută) – după ce timp de 2 ani nu s-a mișcat nimic la autostrăzi, ci s-a scos la vopea ce se începuse în anii anteriori.

-, Fiscalitatea brutală din primele 2 trimestre : taxa construcțiile speciale și suprataxa pe combustibili care, acolo unde nu a produs insolvențe, a diminuat serios profiturile.

-, Lipsa oricărui proiect economic și a oricărei strategii guvernamentale care să fi funcționat în economie, în energie, în sistemul bancar și de capital (apropo – băncile tocmai își fac curățenie și asta are costuri mari), în infrastructură

-, Situația economică grea a principalilor noștri parteneri externi – în condițiile în care exportul este principalul motor de creștere : și Franța și Italia au evitat recesiunea numai din jocul cifrelor.

-, Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare , adică investiția în viitorul iminent pentru creșterea valorii adăugate în economie (să nu lucrăm în regim de colonie) au fost tăiate la cel mai redus nivel din 2005 încoace – nici în criză Nu a fost așa.

(Alte efecte și explicații și consecințe pe termen mediu – Detaliat – puteți citi AICI)

2), De fapt, gestiunea bugetară și managementul guvernamental au fost eminamente manipulatorii : nu în adevăruri abstracte, ci în bani reali

-, ceea ce am publicat ieri (joi) privind modul în care se pune problema pentru închiderea anului 2014 și bugetul pe anul 2015 (informații de primă mână, din Ministerul de Finanțe) arată un plan care nu doar că nu are nimic de-a face cu protejarea economiei și societății reale, dar le folosește în scop de … – chiar e greu de spus în ce scop.

-, Manipularea s-a produs în sensul ”transferului de creștere” către data de 14 noiembrie 2014 : recesiune pe primele 2 trimestre (deși aflăm acum că nici vorbă de recesiune – cu cât au crescut taxele si impozitele, cu cât au scăzut investițiile și cu cât ministerele se sabotau unele pe altele în cursul transferului de putere de la PNL la PSD) – cu atât economia creștea mai mult)

-, Mecanism diabolic de simplu : blocarea investițiilor și creșterea fiscalității generale au creat un excedent care le-a fost fluturat pe sub nas administrațiilor locale : banii care trebuiau să lucreze în economie au fost adunați și folosiți la finanțarea traseismului politic din luna octombrie, dar Nu au fost cheltuiți : ei au fost gândiți ca buffer pentru cazul în care premierul nu ajunge președinte și va trebui să se moștenească pe el însuși în materie de bugete pe anul 2015.

-, Modul în care se pune problema la ministerul de Finanțe, în aceste zile, nu are nicio legătură cu vreo strategie de folosire a oportunităților excepționale pe care le are România la ieșirea din criză: se improvizează, se caută fisurile din economia compactă din care se pot stoarce banii de deficit : o a treia rectificare bugetară (în afara legii) este luată în calcul foarte serios, în cazul că miniștrii nu vor să-și restituie excedentele (obținute cum e descris mai sus) către fondul de rezervă.

Am notat și fața pozitivă a acestui excedent – în cazul că celui care a propus-o i se va da dreptate: folosirea acestor bani pentru plata tranșei pe 2015 de bani către bugetarii care i-au câștigat în instanță – degrevând astfel bugetul anului viitor de această povară producătoare de deficit. deficit pe care se vor bate datoriile, scăderea CAS fără calcule serioase și creșterea bugetului Armatei – căci noi uităm că avem la graniță un conflict geopolitic pe termen lung, departe de a fi tranșat.

-, Suntem în concurență : pe capital (fiscalitatea lipsită de onestitate a economiilor europene înnebunite de efortul de-a-și cosmetiza cifrele și de-a crea locuri de muncă), pe mâna de lucru (tot mai decalificată cu un sistem de educație folosit pentru comisionare în loc să fie folosit pentru calificare), pe speranța de viață sănătoasă și aptă de muncă (câtă vreme suprataxa pe combustibili e folosită la peticirea bugetului de pensii și de sănătate – și nu cum i s-a promis economiei că va merge la infrastructură).

Or, această concurență cu celelalte state pe bani și oameni presupune bani și strategie – căci altfel România economică de peste 10 ani ar fi de neconceput.

3), Consecințele pe mediul de afaceri și pe economia reală

-, mai întâi: cum ar arăta afacerile antreprenorilor români dacă ele ar fi gestionate așa cum gestionează guvernul țara – după principiile enunțate la punctul 2) ?

-, Prețul acestor prestigitiații enumerate mai sus este finanțat de economia reală și de afacerile punctuale : cine face profit e bine să știe că o bună parte din profitul său e compromis de acest gen de a face politică economică.

Cine face profit e bine să-și facă o socoteală cât pierde, de fapt, pentru că nu are autostrăzi, că durează luni de zile până să reușească să găsească personal calificat, și, mai ales, cât pierde efectiv din cauza economiei negre, a cărei fiscalitate o plătește tot el, care se încăpățânează să construiască, să rămână cu demnitate în economia oficială, să reziste – câtă vreme el rămâne boul care trage și pe care statul pune biciul.

-, Și cine nu face încă profit dar se pregătește să înceapă o afacere : să se orienteze către afaceri care se adresează capacității românului de ”a se descurca” dobândită și păstrată ca pe un bun de mare preț din vremea lui Ceaușescu : să se adreseze persoanei fizice care a ieșit din orice statistici : apropo – abia aici aș vrea să văd măiestria INS-ului, să explice cu cifre și date, cum naibii de un om cu 400 de euro pe lună mânăncă și se îmbracă la prețuri mai mari decât în Occident, plătește facturi și combustibili la aceleași prețuri cu Italia, Franța, Germania, și, în plus, își plătește sănătatea la plic (cum nu se face în Occident) și educația copilului cu bani din portofel.

Dar înainte de-a porni acea afacere, să se gândească cât timp mai poate dura situația asta și cum va arăta peste 10 ani o economie croită astfel.

4), Cine răspunde :

-, nu răspunde nimeni. Un exemplu minor (chiar minor) : dacă în locul Dlui Dan Șova, la ministerul autostrăzilor (din bani europeni) s-ar fi aflat un agent al dușmanilor României, ei bine – acel spion rus ar fi făcut mai mult pentru infrastructura rutieră a României, altfel ar fi fost deconspirat.

Domnul Șova e foarte bine – și probabil că ar fi fost și mai bine și mai vocal dacă nu ar fi vorbit cu Viorel Hrebenciuc, în toaleta de la PSD, despre legislația amnistiei și despre funcția de președinte al partidului.

5), Explicațiie cifrelor : ale României și ale Eurostat

Pe lângă anuțul INS , vineri apare și statistica Eurostat : România este pe podiumul creșterii PIB în Europa.

Explicațiile – două, mari și late :

a), utilizarea noului sistem de conturi SEC 2010, utilizat ca standard al procedurilor europene în materie de calcul al PIB. La care se adaugă și o alta, ceva mai elaborată – măiestria în trecerea de la un sistem la altul, în sensul de a dispune cât mai favorabil ( dar în limitele permise de metodologia de racordare și recalculare ) rezultatele.

Dar acest truc statistic nu înseamnă mai mulți bani în economie ci același lucru: fără infrastructură, fără mână de lucru calificată care vine din urmă, cu o economie neagră tot mai mare.

b) Eurostat se bazează pe datele trimise de la București : sunt date semnal – ele vor suferi cel puțin 2 modificări: peste un an (date semidefinitive) și peste doi – datele definitive, când vom afla atunci, fără să ne folosească la ceva, de ce împingem noi într-un zid astăzi.

6), Îmi doresc să mă înșel.

Îmi doresc să mă pot îmbăta cu apa rece a acestor cifre de campanie electorală, iar economia reală să mă contrazică peste 6 luni și peste un an.

Acum, când știu oficial (ne-a anunțat Dl. Ministru al Transporturilor) că nici în anul 2020, după 2 exerciții financiare UE cu zeci de miliarde de euro bani gratuiți, Nu vom avea o autostradă pe care să ne urcăm la București și să coborâm în orice altă capitală europeană (cum au toate celelalte țări din UE, ba chiar și Serbia),
și când știu că după situația pe care o văd chiar acum, pe Eurostat (cu creșterile mici ale marilor economii europene care ne sunt partenere) că miza va fi pe consumul intern produs de economia neagră,

Îmi doresc să mă înșel pentru mine, pentru copii mei, pentru țara asta amărâtă și ”făcută” mereu din cifre și din vorbe și luată mereu în locație de gestiune din patru în patru ani – îmi doresc să mă înșel.

PS: Și îmi mai doresc ca, dacă cineva minte în zilele acestea, iar peste un an sau doi – la datele definitive – va ieși la suprafață înșelătoria și manipularea datelor pe întreg anul 2014 , acel cineva chiar să plătească – inclusiv penal.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. De cind exista taxe si impozite , la oricare crestere REALA de PIB , corespunde si o crestere a incasarilor fiscale a guvernelor (oricare si din oricare parte a planetei) .

    Comparand toate bugetele Romaniei de dupa 2008 si in care a crescut PIB exprimat in lei (exceptia e doar 2009) , marirea incasarilor fiscale a fost EXCLUSIV datorata diverselor taxe inventate (forfetarulde cindva , mai nou taxa pe stalp, copia redusa a nenorocitei de taxe numita IRAP din Italia si care a dus la inchiderea de mii de activitati productive in peninsula ) , marirea taxelor existente (TVA , taxe locale ) , marirea constanta de accise , cresterea salariului minim garantat cu inevitabila (precalculata ) crestere de incasari de impozit pe venit si contributii obligatorii .
    Impozitul pe profit , unicul care a ramas acelasi in timp (16 %) , nu a ajuns NICIODATA la valoarea incasarilor din 2008 .

    Destul de subliniat (ca exemplu) ca datoria publica italiana care era la 132 % PIB cu vechea metoda de calcul( ESA 95) a scazut (din pix) la 127 % exclusiv revizuirii datelor cu metoda de calcul ESA 2010 .
    Personal zic ca e nutil sa ne chinuim sa pricepem maiestria noilor contabili nationali si europeni care cu ajutorul imbatibilului ESA 2010 se vor rupe tot mai mult de lumea reala si vor face atit de mult bine politicienilor de pretutindeni si mai putin buzunarelor oamenilor NORMALI . 🙂

  2. OK, si noi pt cine votam? D-le Grosu, stiti bine ca exista ideea idioata romaneasca ca oamenii din presa trebuie sa fie impartiali, de parca n-ar fi cetateni si nu ar vota. As fi vrut sa vad un mic editorial de la cursdeguvernare care sa explice de ce editorial staff crede ca trebuie votat unul si nu altul.

  3. Rezultatele publicate de INS sunt puse sub semnul indoielii. Este necesar ca oameni pregatiti si dedicati sa puna INS in pozitia de a explica rational toate aceste imbirligaturi. Acum, se da o lupta mare la urnele de vot. Neasteptata. Intelectualii tarii au capacitatea si – prezenta la vot a romanilor o dovedeste – li se cere cu putere sa lumineze drumul poporului, sa nu-l mai lase sa rataceasca in pustiu.
    Oricare ar fi rezultatul votului, nu mai putem lasa tara la discretia unor demagogi.

  4. un om cu 400 de euro pe lună mânăncă și se îmbracă la prețuri mai mari decât în Occident

    Aveti dreptate inn principiu, si anume economia nefiscalizata e cea care tine tara asta in picioare, dar sa stiti ca in RO sunt preturi la jumatate in medie cam la tot ce misca, iar chiriile sunt la o treime.
    Numbeo constata asta in detaliu. Sigur ca sunt si ceva exceptii (benzina, litrul de lapte), dar degeaba am (de pilda) benzina identica daca in Dublin abonamentul de RTAB e 120 euro.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. De cind exista taxe si impozite , la oricare crestere REALA de PIB , corespunde si o crestere a incasarilor fiscale a guvernelor (oricare si din oricare parte a planetei) .

    Comparand toate bugetele Romaniei de dupa 2008 si in care a crescut PIB exprimat in lei (exceptia e doar 2009) , marirea incasarilor fiscale a fost EXCLUSIV datorata diverselor taxe inventate (forfetarulde cindva , mai nou taxa pe stalp, copia redusa a nenorocitei de taxe numita IRAP din Italia si care a dus la inchiderea de mii de activitati productive in peninsula ) , marirea taxelor existente (TVA , taxe locale ) , marirea constanta de accise , cresterea salariului minim garantat cu inevitabila (precalculata ) crestere de incasari de impozit pe venit si contributii obligatorii .
    Impozitul pe profit , unicul care a ramas acelasi in timp (16 %) , nu a ajuns NICIODATA la valoarea incasarilor din 2008 .

    Destul de subliniat (ca exemplu) ca datoria publica italiana care era la 132 % PIB cu vechea metoda de calcul( ESA 95) a scazut (din pix) la 127 % exclusiv revizuirii datelor cu metoda de calcul ESA 2010 .
    Personal zic ca e nutil sa ne chinuim sa pricepem maiestria noilor contabili nationali si europeni care cu ajutorul imbatibilului ESA 2010 se vor rupe tot mai mult de lumea reala si vor face atit de mult bine politicienilor de pretutindeni si mai putin buzunarelor oamenilor NORMALI . 🙂

  2. OK, si noi pt cine votam? D-le Grosu, stiti bine ca exista ideea idioata romaneasca ca oamenii din presa trebuie sa fie impartiali, de parca n-ar fi cetateni si nu ar vota. As fi vrut sa vad un mic editorial de la cursdeguvernare care sa explice de ce editorial staff crede ca trebuie votat unul si nu altul.

  3. Rezultatele publicate de INS sunt puse sub semnul indoielii. Este necesar ca oameni pregatiti si dedicati sa puna INS in pozitia de a explica rational toate aceste imbirligaturi. Acum, se da o lupta mare la urnele de vot. Neasteptata. Intelectualii tarii au capacitatea si – prezenta la vot a romanilor o dovedeste – li se cere cu putere sa lumineze drumul poporului, sa nu-l mai lase sa rataceasca in pustiu.
    Oricare ar fi rezultatul votului, nu mai putem lasa tara la discretia unor demagogi.

  4. un om cu 400 de euro pe lună mânăncă și se îmbracă la prețuri mai mari decât în Occident

    Aveti dreptate inn principiu, si anume economia nefiscalizata e cea care tine tara asta in picioare, dar sa stiti ca in RO sunt preturi la jumatate in medie cam la tot ce misca, iar chiriile sunt la o treime.
    Numbeo constata asta in detaliu. Sigur ca sunt si ceva exceptii (benzina, litrul de lapte), dar degeaba am (de pilda) benzina identica daca in Dublin abonamentul de RTAB e 120 euro.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: