La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Cristian Grosu / Cu tristețe, despre BNR-ul ”de stânga”

de Cristian Grosu 16.6.2014

Deși noile numiri în Consiliul de Administrație al BNR au umplut, printr-o mișcare surprinzătoare, Banca Centrală cu oamenii PSD, nu voi aborda noua garnitură din punct de vedere ideologic. Unde n-ar da Dumnezeu măcar ideologie, dacă altceva nu e…

Acest text este unul ”de făcut dușmani” : voi scrie despre tristețea mea referitor la niște oameni, nu despre ”stângiști” și ”de dreapta” – ci despre expertiză și competențe deasupra oricărui partid – iar la urmă de tot despre miză, despre mecanismul abstract care-i leagă pe niște rupți de realitate de realitatea de sub ei.

Prima mea tristețe: Banca Națională a României a pierdut, luni, din poziția de decizie pe unul din cei mai buni specialiști ai ei : viceguvernatorul Cristian Popa. ”Insiderii” micii lumi a analiștilor și economiștilor știu că numele său era șoptit ori de câte ori venea vorba de prezumtivul succesor al Dlui. Mugur Isărescu. ”Era în cărți” – cu tot ce presupune asta : e un versat cunoscător al politicilor BNR, se mișcă dezinvolt în lumea de ”afară” unde interlocutorii chiar știu de unde să-l ia, îi lipsește exercițiul insidios al răstălmăcirii ”cifrelor” în mesaje populiste și nu trebuie să dai duble google pentru a-i verifica competențele în politică monetară. Discret, sigur pe sine, degajat – pentru exterior; atent la argumente și de-al casei în echipele din care a făcut parte – în BNR.

A doua tristețe : Cristian Popa a fost sacrificat nu pentru că politica a găsit un specialist mai bun. Cel care-i ia locul este fostul ministru al Bugetului – Dl. Liviu Voinea, a cărui intrare în joc s-a făcut în urma unei diversiuni de presă (pentru că neînțelegerea cu troica FMI-CE-BM a fost pretextul și nu cauza desantării echipei de la Finanțe la BNR).
Tânăr promițător, (foarte) adaptabil, cu bună susținere  în lumea politică, intrarea Dlui. Voinea la BNR ne taie orice speranță la un specialist pur-sânge, într-o țară care duce lipsă de specialiști pur-sânge : dacă ar fi muncit pe brânci (și cu o profesională umilință) în următorii 5 ani, ar fi reușit să devină un ministru de Finanțe profesionist – mai ales că ar fi avut și nesperata ocazie că cineva i-a dat ministerul pe mână să învețe meserie din greșeli : se știe bine că într-o țară europeană asta nu-i chiar de colo.
Or, când să învețe bugetarea cu ochii la 5-7 ani înainte (ca șoferul care nu mai trebuie să se uite la pedale), Dl. Voinea acceptă să treacă în locul Dlui Cristian Popa ca să învețe (în cine știe câți ani – pentru că e posibil să apară ”alte provocări profesionale”) o nouă meserie. Așadar, pierdem un prezumtiv viitor ministru de Finanțe profesionist (adică să se uite și miniștrii de Finanțe europeni în gura lui), și obținem un începător care s-ar putea să promită.

A treia tristețe : Nu faptul că Nicolae Dănilă – un bancher cu ștate vechi – pleacă din CA, ci că în locul său vine Dl. Daniel Dăianu. Tristețea nu vine de la competențele Dlui. Dăianu – care a și fost economist-șef al BNR. Ci din faptul că un economist cu pretențiile Dlui Dăianu pleacă de la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) înainte de a-și fi terminat treaba pentru care a fost pus acolo : prim-vicepreședinte – într-o perioadă în care președintele a fost arestat nu doar în dosare privind piața asigurărilor, ci și în ceea ce privește fabricarea de legislație în favoarea conflictelor de interese care au pulverizat credibilitatea ASF.
Personal, nu am niciun dubiu că Dl. Dăianu nu știa nimic : dar m-aș fi așteptat să lupte acolo până la capăt măcar încă un an-doi, până când va fi remontată credibilitatea pe care n-a reușit să o salveze de la prăbușire – deși asta a fost misiunea sa politică din capul locului.

În fine – o a patra – dar nu sunt singur că e vorba de tristețe, e un amestec de vești bune cu vești proaste de-a binelea : Dl. Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat la Finanțe – devine membru în CA al BNR. Spun că nu sunt sigur pentru că din multe motive asta poate fi o veste bună : prin plecarea sa ministerul de Finanțe scapă de mentalitatea anilor 50-70 de bugetare (nu e o metaforă!), în condițiile în care Dl. Gherghina face, la propriu, bugetul ultimelor 2 decenii, iar miniștrii de Finanțe și premierii îl aplică temători (nu e nicio metaforă).
E vorba de paradigma bugetării ”vechii Românii”: economia stă, nu are trecut decât în cărțile de învățământ politic, nu are viitor, mediul de afaceri este vaca de muls, nu motorul care are nevoie de ulei de ungere și apă de răcire, orice inițiativă economică este suspectă și trebuie smântânită bugetar, statul e un sistem de buzunare în care ascunzi bani, buffere, surplusuri, deficite și le echilibrezi după cum îți mănâncă din palmă vreun ministru pus acolo pentru 6-8-10 luni. Or, să scapi ministerul de Finanțe, după 20 de ani, de o asemenea mentalitate, e un succes pentru mediul de afaceri din România.

Vestea proastă este că nu se știe ce ar putea face Dl. Gherghina – un contabil, la propriu – în CA al BNR, acolo unde se pregătesc decizii, cum e politica monetară care să monitorizeze îndeaproape și să echilibreze politicile de convergență (în cel mai fericit caz) – și, în general, cum se va îndatora România la Dl. Gherghina, cel obișnuit să-i datoreze ceva toți (de la miniștrii la premier), mai ales în anii electorali. De fapt, asta poate fi, de altfel, și o veste bună…

O altă veste rea este că nu știm cine îi va lua locul – nici lui, nici Dlui Voinea : cum veniturile lunare per capita (oficiale – adică ale celor care plătesc) au crescut cu doar 5 euro în ultimii 4 ani – toți cei 5 euro inghițiți de fiscalitate, și cum mediul de afaceri va plăti cu sînge cei 5% reducere de CAS – e chiar îngrijorător gândul că cine știe ce ginecolog ne va face bugetul pe anul 2015. Căci asta e cea mai potrivită comparație cu intrarea Dlui. Gherghina în politica monetară a României. (Am și scris despre acest lucru AICI).

Și încă o veste proastă, consecință a numirilor de la BNR : locul Dlui. Dăianu la Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi luat de Dl. Sârbu (nu, nu socrul mediului de afaceri cu statul, ci celălalt, Dl. Marian Sârbu – fostul Ministru al Muncii) ca să primească ceva și UNPR: e ca și cum Dl. Gabriel Oprea ar fi candidat, și ar fi câștigat, pe locul lăsat liber după plecarea la închisoare a Dlui. Rușanu.

Și aici o cădere de expertiză și competență – șansa e ca noul șef al ASF, Dl. Mișu Negrițoiu, să insiste pe împovărătoarea fișă a postului care l-a convins pe Dl. Dăianu că nici ASF-ul nu mai e ce era astă toamnă…

***

Două mesaje:

a), Pentru cititorii care cred că numirile la BNR sunt ceva foarte elitist, teoretic și prea deasupra economiei reale, trei observații:

-, Nu știu dacă asta e bine sau rău (aș spune mai degrabă că e răul cel mai mic, în lipsa unui proiect de țară) – dar în ultimii ani România a avut 2 progrămele de guvernare: foile de parcurs semnate cu troica FMI-CE-BM și declarațiile la răstimpuri (publice, ca un fel de exasperare) ale Dlui. Mugur Isărescu. Fără aceste 2 drafturi de cerințe minimale, România ar fi căzut pradă puseelor populiste ale oricărui partid și premier (de la Dl. Emil Boc la Dl. Victor Ponta).

-, România are de traversat o dilemă, în care imperativele politice își dispută muchia de cuțit, cu necruțătoarele realități ale cifrelor : adoptarea monedei euro. Cuțitul e atât de lung, drumul e atât de greu și deciziile sunt de o atât de mare responsabilitate, încât și ce și cum se face trebuie să fie rezultatul reglajelor fine ale analizelor unor profesioniști care nu vin la BNR ca să învețe o altă meserie.

De cum se va implementa această decizie depind viața și sănătatea tuturor – a mediului de afaceri, sau a pensionarului uitat în azil.

-, Pentru a nu pulveriza efortul neomenesc al antreprenorilor care se încăpățânează să răzbată într-o economie care nu mai e demult concurențială și care e hăituită de fiscalitatea reactivă și haotică, și pentru a păstra în picioare salariatul român care are nevoie de putere de cumpărare pentru a configura viitoarea piață internă – România are nevoie de un set de politici economice și sociale care să stea NU sub semnul politicului, ci al calculului economic lucid.

Or, BNR a fost – cu bunele și relele lui, cu erorile sau inspiratele sale soluții (care au ținut uneori loc de politici economice concrete) reperul vremelnic la estimările căruia se putea raporta economia, în dezmățul general care uneori cuprinde clasa politică.

Iar pentru prietenii mei ”de stânga” sau ”de dreapta” :

-, nu vă faceți iluzii – numirile de la BNR nu sunt ideologice.

-, ”de stânga” sau ”de dreapta” – trăim în țara în care, înainte de adoptarea euro, Dl. Cristian Popa e înlocuit cu Dl. Liviu Voinea, nu în echipa de polo, ci în Consiliul de Administrație al BNR.

PS: Nu avem, totuși, cum să evităm puțină politică economică – mai ales pe baza consecințelor care ar putea rezulta din noua configurație a BNR și pe baza exemplelor trecutului : prima ”reîntregire” a salariilor din anul 2012 (pe când ministru de Finanțe era Dl. Florin Georgescu) s-a făcut pe deprecierea bruscă a leului, de la acea vreme. Adică o formulă pe invers decât actualul scenariu de convergență, potrivit căruia veniturile în euro să crească mai repede decât cele în lei. Doar asta să poată explica bizareriile mișcării care l-a izolat pe Mugur Isărescu. Dar ferească-ne să intrăm cu economia Dlui. Văcăroiu în economia Dlui. Ponta !

***
Cristian Grosu este redactor-șef al cursdeguvernare.ro

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.6.2014

6 comentarii

  1. Doru
    16.6.2014, 8:42 pm

    OK, trasnet articol, back on track. Nu inteleg cum o sa va faceti dusmani. Dupa un text ca asta toti cei cu interese ar trebui sa incerce sa va ingroape in shpertzuri. Sau macar zimbete strimbe…

  2. Mariana
    19.6.2014, 1:55 pm

    Nu iti face griji ! Acum , multprealaudatul nostru guvernator, a vandut si atributiunile BNR strainilor ! Pentru propriul interes de a sta la masa bogatilor pe post de sluga ! Poporul plateste mai rau ca iobagii si el se lafaie cu 14.000 lunar. A vandut si ultima farama ce a mai ramas din tarisoara asta. jocurile EL le face. Ceilalti … niste mielusei care inghit un porcoi de bani !!! Spune-mi cu ce a tinut BNR-ul partea poporului asta amarat cand a fost si este jupuit de banci ? Cu nimic !!!! Chiar a ajutat bancile sa il praduiasca ! Fa tu o tidula la BNR si sa vezi cu ce flit mare ti se da ! A vandut-o !!!!!!!!

  3. Stelian Ene
    21.6.2014, 11:37 am

    Sunteți prea dur cu domnul Gherghina. Bugetul e stabilit prin lupta politică, eternul odgon centru-periferie, “vă susținem, dar cât ne dați ?”. Rolul lui Gherghina era unul contabilicesc, să închidă cifrele și să atenueze ciocnirea speranțelor cu aritmetica.

  4. Grigore Ureche
    23.6.2014, 1:19 pm

    O singură problemă am: tot văd Dl. Cutare, Dl. Cutărescu… dar oamenii ăștia nu prea merită adresați cu D mare, că nu-s God sau cine-știe-ce.
    Unii, nu toți, poate merită un “dl” cu d mic.

  5. Doru
    23.6.2014, 9:23 pm

    @Grigore Ureche: Aferim! N-ar fi mai bine ca de un egzemplu: flăcăul Ponta? S-ar potrivi…

  6. Dumitru
    11.8.2014, 10:56 am

    Dl. Isarescu a jucat așa fel ca sa-si țină scaunul. Poate ca este profesionist așa cum susțineți. Eu ma gândesc ca bancile noastre nu ar fi avut așa mari probleme dacă nu ar fi dat credite cu buletinul. Ce facea dl Isarescu , șeful reglementatorului pieții bancare, atunci ? Acum câteva luni dl Isarescu se minuna cât de greoaie este procedura prin care se obține un credit bancar ! Ce făcea direcția din BNR care veghează la proceduri ? Dl . Isarescu a acceptat Pe Voineasa și Gherghina ca sa obțină voturi la următoarea desemnare a guvernatorului. Un presupus “om al elitei” s-a “vândut” politicului ptr a satisface “tirania majoritatii prin vot”. Ma întreb “Dl Bogdan Olteanu cum a ajuns si cum se simte acolo sus ?”. La fel ca bunica vine răspunsul din CV sau !

Lăsați un comentariu


Europa

Germania: Partidul extremist AfD îi depășește în sondaje pentru prima oară pe social-democrați, și devine al doilea partid din țară

Iulian Soare

Un sondaj publicat luni de cotidianul Bild arată că formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania (AfD), islamofobă și anti-Ue, se află pe locul doi în preferințele… Mai mult

Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult