Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

de Cristian Grosu | 7.2.2017 .

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”.
Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de platou fără impuls exterior – ”acum ori niciodată”. Despre ”ireversibil” nu are rost să intrăm acum în detalii, dar două mari adevăruri merită a fi așezate sub acest cuvânt :

  • *preluarea în concesiune a României – cu tot ce înseamnă o țară – de către fostul Partid Comunist și fosta Securitate și disputarea ei la schimbarea fiecărei legislaturi, a fiecărui mandat. Aici, cele două vechi entități nu s-au polarizat : ele au acționat – direct sau prin urmașii lor de ”lingură” și de mentalitate, din eterogenitatea tuturor partidelor.
  • *Absolut (cu greutate pe ”absolut”) toate reformele din structura esențială a țării (de la economie la politică, justiție și societatea basic) s-au luat, vreme de 25 de ani, sub presiunea obligațiilor externe asumate prin tratate. Dar s-au luat la un nivel formal : câte ceva din litera acestor tratate, dar nu si din spiritul lor.

Ambele lucruri de mai sus au fost, timp de 25 de ani, apanajul și privilegiul decidenților : au primit voturile, după care și-au văzut de ”concesiuni”.

Acestea fiind zise, să explicăm ce credem noi că se întâmplă în aceste zile :

Momentul istoric 2015-2020 : Trecerea, dureroasă ca o naștere, de la votant la cetățean

România postcomunistă nu a arătat, vreme de 25 de ani, vocația unei democrații autentice. Ba dimpotrivă : toate datele societății arătau mai degrabă o vocație ”sud-americană” de așezare a societății : massa își ceda, contra cost,  voturile odată la 4 ani – după care decidenții aleși navigau cu dibăcie printre prevederile tratatelor internaționale și interesele personale pe care luarea în concesiunea a țării le impuneau.

De ce spunem că nu a fost vorba de democrație autentică : Democrația autentică funcționează exact invers decât a funcționat în România.

Normal: niște cetățeni – ”cei mulți” – având planuri personale de viață privată, delegă niște reprezentanți care să gestioneze avutul comun cât timp ei sunt duși la muncă. Când se întorc seara de la lucru, le cer socoteală acestor reprezentanți cu delegare, ce au făcut peste zi (sau peste mandat) cu decizia care li s-a încredințat.
E limpede ce fac cetățenii dacă, la întorcerea de la muncă, constată că decidentul cu delegare le-a intrat în curte, le-a furat din avut și le-a violat femeile.

Românește: niște inși cu drept de vot– ”cei mulți” – având de supraviețuit și nedescurcându-se pe cont propriu, aleg vreo câțiva care să-i scoată din impas. Cei câțiva, legitimându-se cu voturile ”celor mulți”, adună totul în hambarele lor și, de-a lungul a patru ani – cât le durează mandatele – dau cu țârâita și potrivit unor reguli de rudimentară psihologie socială, câte ceva din ce s-a strâns în hambar.

E limpede ce fac ”cei mulți” dacă, atunci când mai sunt încă o dată convocați la vot, află că – uite, a mai rămas ceva în hambar, acum avem, în sfârșit, ce să vă dăm. (”Dăm”: chiar dacă ce s-a adunat am luat de la voi, tot Noi vă ”dăm”)

România lunii ianuarie 2017 este România istorică a trecerii de la votanți la cetățeni : momentul în care cetățenii, ”cei puțini”, au făcut masa critică.

Momentul celor care, în sfârșit, au înțeles că Nu doar votul contează, ci și socoteala – ”Die Abrechnung”, cum am văzut un proces verbal vechi de câteva sute de ani scris în biserica nemțească din Prejmer, în acea zi din an în care comunitatea își făcea socotelile.

Adică, dacă, în timpul mandatului cu delegare , cetățeanul se întoarce acasă și-și vede curtea golită, vaca mulsă de decident și femeia violată, nu mai așteaptă votul următor. Iese în stradă, îl dezbracă pe decindent, îl dă cu catran și cu fulgi, îi bagă o pană de păun în cur și-l scoate în câmp la marginea comunității.

Aici s-ar mai cuveni spus un lucru :

Pe lângă avantajele și dezavantajele bineștiute ale migrației celor 3-4 milioane de români (miliarde în valută trimise în țară / dispariția forței de muncă) , din acest punct de vedere mai înregistrăm un mare dezavantaj : oameni ca piatra – între 25 și 45 de ani , cu aplomb, planuri de viață și intransigența omului stăpân pe viața lui – cu cel mai mare potențial de-a fi cetățeni, au lipsit dintre votanți.

Toate acestea configurează desenul ultimilor 25 de ani: democrația românească nu a funcționat după acțiunea proactivă a cetățeanului, potrivit cu logica elementară de mai sus : ci a fost cumva ”impusă” sau chiar ”subînțeleasă” ca model paralogic, în care votantul a fost ”scos la vot”. (Atenție: ”scos la vot” e o sintagmă aproape oficială în interiorul partidelor politice, atunci când votul negativ nu producea destulă furie în masse).

Cele două mari probleme : cea a cetățenilor, cea a partidelor politice

Cititorul cursdeguvernare.ro mă va ierta, sper, că până acum am explicat ca unor proști : ei știu că așa stau lucrurile.

Explicațiile sunt bune, însă, pentru partidele politice, aflate într-o profundă eroare de percepție :

a) Marea problemă a partidelor politice e că mai speră să se adreseze unor votanți, și ignoră pe cetățeni. Ce însemnă și unii și alții, am scris mai sus.

Când vezi că până și politicienii de la care ai putea avea pretenții – de viziune sau care țin de un măcar minim intelect – îți insultă pur și simplu inteligența cu promisiunile, sofismele și chiar minciunile lor sfruntate, și se justifică în fața prietenilor că ”numai așa scoți voturi de la popor”, nu ai cum să le mai compătimești :

Aceste zile arată că România cetățenilor a ajuns mai puternică decât România votanților.

Nici nu putea fi altfel : a bătut deja ceasul în care cei care au conștiința faptului că ei întrețin statul și nu invers, au făcut masa critică :

În timp ce votantul încă nu și-a terminat sticla de ulei primită în campania electorală, cetățeanul e deja cu ochii pe decizia decidentului.

Momentul e unul de inflexiune : cetățeanul află chiar acum ce forță are și învață (că învață singur, că-l ajută alții ) că numai reacția aia simplă – când te întorci seara de la muncă – e eficace, și nu cea de o dată la 4 ani.

Or asta e problema fundamentală pe care partidele politice nu au anticipat-o : au ele oameni pregătiți să fie reprezentanți ai cetățenilor și nu doar ai votanților ?

Mă tem că nu, pentru că nu și-au pus niciodată problema : partidele politice românești – de la stânga la dreapta – sunt setate pentru a se adresa doar votanților, iar pe noua ”creatură”, cetățeanul, nu prea știu de unde să-l ia : există parlamentari care n-au fost ei înșiși, vreodată, cetățeni.

b) Iar asta e marea problemă a cetățenilor :

Mărturisesc cu trufie că am votat la toate alegerile – cum aș fi putut judeca în calitate de ziarist o situație rezultată dintr-un vot la care n-am participat?
Dar mărturisesc, spășit, că am votat mereu cu strângere de inimă : privind listele, în cabina de vot îmi răsunau în urechi vorbele și brobotele celor pe care-i votam în calitate de răul cel mai mic.

Și dacă eu am făcut-o atât de greu, cum să-i judec pe cetățenii care nu s-au dus la vot cu justificarea – absolut validă – că chiar și răul cel mai mic tot rău e ?

Azi, ianuarie/februarie 2017, vedem însă că, până și cetățeanul care nu s-a dus la vot reacționează la abuz, pentru că află că decidentul, ales de alții dintr-o gașcă de unde rareori ai ceva bun de ales – se pregătește să-i mai intre odată în curte, să-i mulgă vaca, să-i taie gâsca și să-i violeze nevasta.

De menționat și reținut : Va veni curând vremea în care cetățenii vor ieși în stradă să ceară socoteală nu doar pentru un lucru atât de basic cum e dezincriminarea unor fapte de corupție :
ci să se întrebe de ce nu avem infrastructură și suntem ținuți în izolare de restul Europei; de ce școala noastră e ținută, de dragul unor sinecuri și în beneficiul unor mafii ale sistemului, departe de piața muncii; de ce beneficiile ascunse, stoarse din sistemul de sănătate de decidenții politici sunt mai mari decât ale pacienților și contribuabililor; de ce o țară cu atâtea resurse ajunge peste noapte cu cea mai scumpă energie din Europa. Abia asta va fi lista. LISTA
.

O mică concluzie : partidele poltice, de la PSD la PNL, de la USR la PMP, de la UDMR la ALDE – nu vor avea altă șansă de-a guverna legitim și corect, decât trimițând în față (mai mulți) reprezentanți ai cetățenilor, nu doar ai votanților. Am spus ”mai mulți” : să mă ierte excepțiile – câteva zeci din cei aproape 500 de inși care populează parlamentul – pe care bunul simț, determinarea inerioară și viziunea îi deosebesc de reprezentanții ”votanților”.

(O notă, aici: Obsesia psihologică a PSD – dar ar putea fi foarte bine orice alt partid – că protestele au fost susținute de multinaționale și de ”Soros”: eu cred că ei chiar asta cred – atât li se pare de neînțeles și de ”străin” ce se întâmplă: în definitiv, de la Piața Universității din 90 încoace proteste au fost mereu pentru salarii sau avantaje materiale imediate, nu pentru niște ”principii”…).

Și puțină practică : de la România cetățenilor la România unei lumi periculoase

Stăm de vreo 3 săptămâni cu ochii pe Piața Victoriei, pe televizoare, pe agențiile – interne sau externe – de știri privind protestele din România :

Sunt exact cele 3 săptămâni în care lumea a intrat într-un nou și mare impas : în cea mai mare răscruce de la căderea cortinei de fier din 1989 :

de 3 săptămâni, de la înscăunarea lui Trump și intrarea în an electoral a Germaniei și Franței – în jur se refac socoteli, se strâng sau abolesc alianțe, se rup tratate – piunezele și stegulețele se mișcă pe hărți geopolitice care vor deveni curând hărți economice :

iar ministrul nostru de Externe – dl. Meleșcanu, ieri, 06 februarie 2017 – exlica la Buxelles că ceea ce se vede la televizor în toate capitalele lumii din Piața Victoriei de la București e o încercare a străzii de-a dărâma o majoritate politică legitimă …. Asta a înțeles dl.Meleșcanu din acest moment de inflexiune istoric – intern și, mai ales!, extern – că se petrece în România… Asta e viziunea sa de politică internă, după care se ghidează în facerea politicii externe, în care miza e rămânerea României pe harta unei civilizații și a unei paradigme de societate.

Într-un fel (dar numai în felul său), Dl. Melescanu are dreptate : produs al unei conjuncturi de votanți și nu neapărat de cetățeni , dl. Meleșcanu se uită în jur și vede :
Ungaria – angajată pe un drum al democrației iliberale, da uite că și Trump și Putin îl iubesc…
Polonia – uite ce derapaje au, și uite că toată lumea stă de vorbă cu ei…

Cehia – uite că președintele vorbește ca și cum ar fi mereu beat, și uite că nimeni nu le zice nimic …

Însă România nu e nici Ungaria – cu relațiiile ei internaționale , nici Polonia – cu rolul ei strategic (de țară din Nord nu din Est!!) , nici Cehia cu granițele foarte îndepărtate de Rusia.

Cartea României – una din puținele cărți, în condițiile în care toate drumurile ne ocolesc (uitati-vă pe hartă – de la cele de transport la cele de energie) era ireversibilitatea unui set de reforme care să ne facă un partener previzibil și stabil.

Dar așa a înțeles ministrul nostru de Externe să ”vândă” cartea de stabilitate a României în regiune.

*

Mai durează ceva timp – până când ”cei puțini” de azi, cetățenii, se vor transforma în ”cei mulți” care să dea consistență democrației și caracter ireversibil oricărei reforme.

Asta dacă nu cumva nu va fi prea târziu, și dacă în lumea din jur nu se vor petrece lucruri ireversibile pentru România. Cine să vegheze la chestia asta ?

 

 

Publicat la data de 7.2.2017 .

9 comentarii

  1. Elena C
    7.2.2017, 3:24 pm

    Multumesc! Punct ochit, punct lovit 🙂

  2. Protonic
    7.2.2017, 6:29 pm

    Sa speram ca incet ne vom departa de aceasta lume periculoasa.
    Am fost aproape ca la momentul mineriadei si aveam doua drumuri unul inainte si unul inapoi.

    • Prostu' satului
      7.2.2017, 8:14 pm

      Nu stiu de ce vorbiti la timpul trecut. Mie nu mi se pare deloc ca problema – chiar si asta, punctuala, a OUG 13 – a fost rezolvata. Cel mult ofensiva PSD a fost temporar oprita, cu greu, si numai pe unul dintre fronturi.
      Si nicio problema din acest set nu se va rezolva cu adevarat decat printr-una din doua metode:
      – Revolta interna in PSD si mazilirea sultanului.
      – Pe a doua prefer nici macar sa n-o enunt.

      • Protonic
        8.2.2017, 7:55 pm

        Gratierea este necesara deoarece in puscarii nu sunt resppecatate drepturile fundamentale ale oamenilor care sunt mai presusus de orice lege si ordonanta. Cine are urechi de auzit sa auda.
        Ordonanta nu l afecteaza pe Dragnea si nici gratierea deoarece nu se aplica retroactiv si nici pentru recidivisti, cautati termenul in dictionar.

  3. Salas
    8.2.2017, 12:12 am

    Daca romanii cu stare vor ajunge sa nu-i mai dispretuiasca pe semenii lor, vom avea o sansa la unitate, la conjugarea aspiratiilor si la lupta comună pentru ele. Dar cand esti imbracat bine, te dai cu parfum si tii cu tot dinadinsul sa fii asociat cu middle class, desi tu nu stii cum sa faci s-o mai scoti pana la salariu, dispretuiesti sărăcimea pe care o consideri proasta si manipulata, atunci tara asta n-ar nicio sansa. In afara presei internationale care prezinta informatiile asa cum „trebuie” sa fie prezentate, cetatenii obisnuiti europeni cu care mai stăm de vorbă nu contenesc sa se mire cum niste manifestatii atat de mari contin aproape exclusiv participanti ce striga la unison sustinuti de patronii lor care au o mare contributie la starea lor economica precara. Pentru ei este un pic bizar, dincolo de politetea pe care o arata fata de evenimentele de la noi.

  4. mihai
    8.2.2017, 10:24 am

    imi place analiza dumneavoastra si exprima un adevar crud. Dar ca in orice teorie pe care o exprimati si care reflecta adevarul, lipseste cu desavarsire mediul rural pe care vad ca nici un analist politic nu-l ia in considerare deloc.Aici si politicul si cei care incearca sa apere democratia cred ca daca orasele ies in strada si menifesta sunt si purtatorii de cuvant a celor din mediul rural. In mediul rural sunt o gramada de batrani de oameni necajiti care sunt o masa de manevra decat cei de la oras si care cei mai multi depind de alesul local. Credeti ca in cazul votului liber exprimat alesi locali nu vor influenta votul ? De aici ar trebui sa porneasca aceste analize sofisticate si politice !

  5. Un postac
    8.2.2017, 8:04 pm

    xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

    • Cristian Grosu
      8.2.2017, 8:24 pm

      Stimate domnule Postac –

      e a nu stiu câta oară când colegii mă fac atent asupra delirului Dvs. (pe care nu-l publicăm și îl înlocuim cu semne neutre).

      Dat fiind că nu ne temem să ne pierdem pe unii cititori – ba chiar îi pierdem bucuroși pe aceiași unii – începând din această seară nu veti mai posta pe cursdeguvernare.ro.

      Slavă Domnului, aveți unde să vă desfășurati delirul și unde, în anonimitate, să vă etalați curajul.

      Am ținut să vă răspund personal la porcării, tocmai pentru a-i descuraja și pe alții (of, nu puțini) din tagma Dvs.

      Succes în viața de cititor și de postac angajat la stat, dar numai când vă întoarceți de pe teren!
      CG

  6. Pribeagul
    12.2.2017, 4:46 pm

    Am citit si citesc mult.
    Rar mi-a fost dat sa citesc o critica atit de clar incisiva la adresa conducatorilor ca cea din editorialele domnului Grosu.
    Avem nevoie de a gasi si pune in practica solutii eficiente pentru a iesi din aceasta situatie mizerabila.
    Tot votam si tot votam, dar schimbarile par a fi nesemnificative. O tinem tot intr-o cazatura, cadem din lac in put si invers.
    Ce-o fi atit de greu, avind in vedere ca totusi oamenii constienti, adica cei, in general, intre 30-65 de ani, fac istoria? Si acestia , slava Domnului!, sunt oameni educati!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Băncile și piatra proștilor

Ieri, 30 august, premierul Tudose a reînființat uvertura ședințelor de guvern: a aruncat pe masă, cu un aer scârbit de puținătatea omenească pe care...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România și Româniile lui Dragnea și Chirica: Jurnal (subversiv) de minivacanță într-o țară care nu reușește să muncească

Recunosc, cu tristețe, că maniera în care voi pune problema în rândurile care urmează s-ar putea să fie foarte desuetă: e mai degrabă pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Taxa de solidaritate cu junta militară. Ruinătorul război al cetățenilor de rangul 1 cu armata NATO

Lucrurile stau așa: generația de militari care a împușcat oameni la revoluție are pensii (speciale, desigur) mai mari decât generația care-și lasă sudoarea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Atenție la cele 3 cupluri

Noaptea și vara pe caniculă. Atunci când oamenii nu muncesc ziua, sau atunci când nu muncesc în logica funcționării instituțiilor – ci mută totul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Ce-i de făcut în câteva ore: Mai poate fi oprit ceva din guvernul ăsta ?

Câteva observații pe care le considerăm esențiale cu privire la guvernul Tudose – care urmează să fie votat peste câteva ore. Poate că în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română