marți

23 aprilie, 2024

20 martie, 2017

Dl. Liviu Dragnea s-a supărat pe ministrul Finanțelor – Viorel Ștefan (un link_AICI): ”subalternul” a apucat să îngaime zilele trecute că, pentru a ne încadra în deficit, e nevoie să mai tundem din ”programul de guvernare”.

Atenție! : tratăm acest incident tocmai pentru că el NU e minor: conține tot cancerul Bugetului 2017, și e una din puținele curiozități care pe mine, unul, mă mai încearcă:
Cum evoluezi, fără să te împrumuți peste pragul admisibil și plătibil de către generația asta, fără să tai ceea ce oricum era din capul locului fals? Ei bine, aici e problema : de unde tai : tai din prezent, din trecut sau din viitor ?

Ministrul Viorel Ștefan (PSD – fost președinte al Comisiei de Buget din Cameră) e unul din puținii lucizi ai partidului – expertiza sa îl ține în afara a ceea ce noi numim ”stânga salafistă”.


Nu are relevanță surprinderea noastră în momentul în care a acceptat poziția de ministru peste un buget făcut pe date umflate cu pompa (Comisia națională de Prognoză a ”livrat” o predicție, în luna ianuarie, de creștere economică cu aproape un punct procentual mai mare decât cea pe care aceiași oameni o calculaseră cu câteva luni mai devreme) – e omul care, în urmă cu 2 ani, îi scria fostului premier Victor Ponta că relaxarea în avalanșă a fiscalității se va deconta cumva, cândva.

Relevanță are, însă, efectul care se ițește în a doua jumătate a anului 2017 (exact așa cum anticipa cursdeguvernare.ro încă de acum 2 ani, când scria că nodul gordian va apărea în S2 din 2017) . Astfel încât vorbim de consecințe :

1), cea mai nouă piatră de moară de gâtul guvernului a ajuns cofinanțarea proiectelor europene.

Deja primarii strigă după bani – în condițiile în care, Atenție! – banii europeni sunt supradimensionați ca grad de absorbție să contribuie serios la bugetul fictiv umflat de cifrele la fel de fictive ale Prognozei.


Deja problema nu mai poate fi ascunsă : ministrul Dezvoltării (Dezvoltării fără bani!) , dna. Sevil Shhaideh, a declarat răspicat că acum, în luna martie 2017, s-a atins deja plafonul cofinanțărilor proiectelor din administrația locală – un LINK-AICI. – informație spusă cu jumătate de gură, dar care arată leopardului din spatele gardului.

Să ascultăm critica dlui. Dragnea la adresa ministrului Finanțelor :

să vorbești în luna martie de tăieri de cheltuieli, mi se pare puțin cam grăbit”.

Noi credem că, dimpotrivă: adevărul gol goluț e că, să vorbești în martie 2017 de tăieri pentru a salva ceva investiții și a te închide cu bugetul construit pe minciuni e cam târziu!

cursdeguvernare.ro scrie de problemele din S2 din 2017 de 2 ani de zile.

2), Problema tăierilor bugetare vine după cea mai mare creștere din UE în 2016 : acel 4,8%, pe care actualul guven îi folosește în cel mai prost mod cu putință. Repetăm : în cel mai prost mod cu putință.

Nu ne vom mai întâlni prea curând cu acel 4,8%, tocmai pentru că a fost o conjunctură ADMINISTRATIVĂ și nu integral economică – iar surplusul de bănuți obținuți ”la plesneală” pe lângă zona de sustenabilitate a creșterii îl aruncăm în piață pentru ”programul de guvernare” merge pe ”programul de guvernare”.

Rostogolind, astfel, spirocheții consumului de import.

3),Marea problemă este că ”șeful” în ce privește aplicarea bugetului ( deaspra dlui. Viorel Ștefan care știe că bugetul nu stă în picioare pentru că pur și simplu nu are cum să stea, și a dnei Sevil Shhaideh, care știe că s-a depăși plafonul la cofinanțarea fondurilor europene ) este dl. Liviu Dragnea.

Care, în ciuda faptului că e inginer (adică ar trebui să știe că un șurub de 2 nu poate intra într-o piuliță de 1,5) o ține înainte, ca un sinucigaș, cu ”programul de guvernare”.

Vorba vine ”programul de guvernare” – ăla nu e fezabil cam de la Ceaușescu încoace.

Și vorba vine ”sinucigaș” : în România cel care moare e cel care finanțează – adică contribuabilul – și în niciun caz decidentul : oamenii ăștia ne vor ”sinucide” pe noi nu se sinucid ei – așa cum onoarea le-ar cere-o, în cazul că ar conștientiza cât rău au produs și produc (și sigur vor mai produce) în România populismele lor.

Iar aici se naște și adevărul nu doar logic, ci și cel izbitor de evident :

4),Dl Liviu Dragnea a fost la putere, de la căderea lui Verdeț încoace, cam 20 de ani la nivel central, ci cam 27 de ani la nivel de Teleorman – de la vicepremier, ministru, președinte de Consiliu județean și tătuc absolut :

Nici un fir de dezvoltare și de progres pentru unul din cele mai sărace județe din țară, din faptul că ”șăful banilor” de azi – care se joacă la butoanele complicate ale întregii țări așa cum mătura pe jos cu subordonații din Alexandria – a făcut cam ce a vrut el cu o regiune de mameluci. Niciun fir! Absolut nimic!

Scriam în urmă cu ceva vreme că șansa lui Liviu Dragnea e să se ”rebrenduiască” pentru țară, NU să exporte dintr-un județ unde lucrurile merg după principiul ”așa NU” către capitala unei – de bine, de rău – țări europene, maniera de măsluire a bugetelor – adică să joace în liga mare a guvernării :

De la Alexandria, atunci când nu mai rămâneau suficienți bani, sunai la București și primeai sau, mai bine zis, îți dădeai singur – trimiteai șoferul după ștampila de la minister.
Dar din România, atunci când rămâni fără bani unde dracului suni ?

Din Alexandria, după ce-ți terminai banii, tot mai rămâneau și de niște ”cocotieri”. Dar la București, atunci când termini banii, nu rămân decât datorii pentru generația următoare.

*
Dar despre cocotieri (de fapt: despre ”fenomenul cocotierii” – că e un fenomen propagat în România dezbrăcată de fix 27 de ani) – într-un alt articol.

***
PS: Aveți idee că trei distinși economiști lucrează deja la simularea ”impozitării diferențiate” (nu are nimeni curajul să-i spună ”progresivă”) : și cum va arăta ea? Și cât timp vi se va acorda să vă adaptați afacerile la o astfel de impozitare?
Sau credeați că vine dl.Liviu Dragnea cu bani de-acasă ca să finanțeze programul de guvernare ?

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

7 răspunsuri

  1. Lipsa banilor nu pare a fi o problema, se rezolva cu imprumuturi, n-am atins cei 60 %.
    Intrebare: sunteti in tema, eu n-am vazut vreo tara sa nu poata imprumuta pe piata externa chiar avand un grad de indatorare peste 100 %. Se poate ca bancile sa refuze, la un moment dat, imprumutarea unei tari ?

    1. mă tem că nu refuză nimeni niciodată nimic: exemplul Greciei arată asta. vine o vreme când bețivului îi dai alcool pe datorie.
      iar chestiunea cu 60% e periculoasă pentru România : e mai periculoasă decât un 150% pentru Germania :
      competitivitatea altor țări e atât de mare încât datoriei i se vede luminița de la capătul tunelului. atunci când crești pe jumate din consum, iar cealaltă jumătate sunt chestii cu valoare mică, te dezechilibrează și un 25-30% : e important nu doar ce ai de plătit, ci și cât îți rămâne ca să te descurci. fix ca-n viață

  2. O intrebare pentru Cristian: aveti o estimare a cursului pentru T3/T4 2017?
    Pentru ca eu import in euro si sunt platit in lei la 60 de zile (aparatura stiintifica in domeniul industrial).
    Cu multumiri,

  3. Nu mi se pare o tragedie ca primarii sunt trimisi la banci pentru cofinantare.In fond asa e normal, asa e si in privat.
    Cine dracu imi face mie cadou cofinantarea?
    In plus vor trece si prin filtrul bancilor, care nu dau cu banii in pereti, pe proiecte care nu sunt macar decente. S-au obisnuit sa le vina toti banii pe pile si interventii de tot felul, poate ca e mai bine asa, sa existe si un filtru „normal”
    Problema e alta si e grava. Suntm la sfarsit de t1 si nu avem toate ghidurile valabile pe acest an. Nici expertii evaluatori, nici consultantii si nici macar „safii” de la AM-uri nu stiu, la concret, cum se scriu anexele la proiecte, care este logica SF-urilor etc. Se stiu cateva generalitati, dar lucrurile se blocheaza cand vii cu intrebari in detaliu. Apoi ele (proiectele) ajung la evaluare si sunt respinse , de aceiasi „experti”, care prefera sa nu se lege la cap cu ceva ce nu inteleg si atunci resping, de frica. Nimeni nu are vreo apasare cu instruirea lor, cu scrierea ghidurilor si anexelor cat mai clar ca sa priceapa tot prostul ( a se citi investitor). Intrebi 3 consultanti, primesti 3 raspunsuri diferite, intrebi doua autoritati(judeteana si regionala de ex) primesti un raspuns aiurea, ilogic,si unul cum ca se va pune problema la Bucuresti, la nu stiu ce analiza. Si timpul trece…
    Bugetul se bazeaza foarte mult pe gradul de absorbtie al fondurilor europene, ar trebui sa zbarnaie toti cand vine vorba de asa ceva…practic o lalaie si paseaza gaina de la unii la altii (stiu foarte bine pentru ca aplic anul asta la asa ceva, niciodta nu m-as fi gandit ca e un asa haos si habarnism la cei care scriu ghiduri si evalueaza).
    In acest „stil” nu are cum sa mearga bine absorbtia.
    Poate ca cante Dragnea cat vrea, economia reala nu merge din pix, oricat ar cosmetiza-o CNP-aua. Si absorbtia se face pe proceduri deloc simple. Iar „stiutul” ala de Viorel Stefan este la fel de vinovat, nu s-a trezit ieri cu datele pe masa.

    1. in principiu aveti dreptate: problema este desfiintarea plafunului de indatorare pentru niste oameni care se pot juca (asa cum au dovedit-o in cele mai multe cazuri) cu indatorarea unuei comunități – fără să suporte vreodată consecintele unui dezastru financiar pe care-l pot lăsa in urmă

  4. Sa-l punem pe Dragnea, printr-o derogare de la lege, ministru al finantelor, sa-l lasm pina in septembrie sau chiar pina la sfirsitul anului, sa ne dovedeasca ca se poate.
    Marea intrebare este, daca nu reuseste, ce facem cu el?

  5. Nu inteleg cum cofinantarea proiectelor din fonduri europene poata sa ajunga „piatră de moară de gâtul guvernului”.
    Daca ti-ai propus ca in anul 2017 UE sa-ti ramburseze 5.2 mld euro inseamna ca ai finantat, executat si receptionat investitii pe fonduri europene de cca 6.1 mld euro.
    La cei 5.2 mld euro rambursati de UE mai pui cca 0.9 mld euro si asiguri finantare de alte cca 6.1 mld euro pentru anul viitor.
    Primarii vor mai mult? Greu de crezut cind nu reusim sa atragem banii prevazuti de UE.
    Unde se rupe de fapt firul pe circuitul – primarii cer – Guvernul vrea si aproba – UE da – al acestei minunate afaceri in care la fiecare euro investit de Guvern UE investeste cca 5,5 euro?
    Afirmatia cum ca „„plafonul de împrumut de la nivel naţional” ar fi fost epuizat” daca nu este cea mai mare nerozie, ce este?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

7 răspunsuri

  1. Lipsa banilor nu pare a fi o problema, se rezolva cu imprumuturi, n-am atins cei 60 %.
    Intrebare: sunteti in tema, eu n-am vazut vreo tara sa nu poata imprumuta pe piata externa chiar avand un grad de indatorare peste 100 %. Se poate ca bancile sa refuze, la un moment dat, imprumutarea unei tari ?

    1. mă tem că nu refuză nimeni niciodată nimic: exemplul Greciei arată asta. vine o vreme când bețivului îi dai alcool pe datorie.
      iar chestiunea cu 60% e periculoasă pentru România : e mai periculoasă decât un 150% pentru Germania :
      competitivitatea altor țări e atât de mare încât datoriei i se vede luminița de la capătul tunelului. atunci când crești pe jumate din consum, iar cealaltă jumătate sunt chestii cu valoare mică, te dezechilibrează și un 25-30% : e important nu doar ce ai de plătit, ci și cât îți rămâne ca să te descurci. fix ca-n viață

  2. O intrebare pentru Cristian: aveti o estimare a cursului pentru T3/T4 2017?
    Pentru ca eu import in euro si sunt platit in lei la 60 de zile (aparatura stiintifica in domeniul industrial).
    Cu multumiri,

  3. Nu mi se pare o tragedie ca primarii sunt trimisi la banci pentru cofinantare.In fond asa e normal, asa e si in privat.
    Cine dracu imi face mie cadou cofinantarea?
    In plus vor trece si prin filtrul bancilor, care nu dau cu banii in pereti, pe proiecte care nu sunt macar decente. S-au obisnuit sa le vina toti banii pe pile si interventii de tot felul, poate ca e mai bine asa, sa existe si un filtru „normal”
    Problema e alta si e grava. Suntm la sfarsit de t1 si nu avem toate ghidurile valabile pe acest an. Nici expertii evaluatori, nici consultantii si nici macar „safii” de la AM-uri nu stiu, la concret, cum se scriu anexele la proiecte, care este logica SF-urilor etc. Se stiu cateva generalitati, dar lucrurile se blocheaza cand vii cu intrebari in detaliu. Apoi ele (proiectele) ajung la evaluare si sunt respinse , de aceiasi „experti”, care prefera sa nu se lege la cap cu ceva ce nu inteleg si atunci resping, de frica. Nimeni nu are vreo apasare cu instruirea lor, cu scrierea ghidurilor si anexelor cat mai clar ca sa priceapa tot prostul ( a se citi investitor). Intrebi 3 consultanti, primesti 3 raspunsuri diferite, intrebi doua autoritati(judeteana si regionala de ex) primesti un raspuns aiurea, ilogic,si unul cum ca se va pune problema la Bucuresti, la nu stiu ce analiza. Si timpul trece…
    Bugetul se bazeaza foarte mult pe gradul de absorbtie al fondurilor europene, ar trebui sa zbarnaie toti cand vine vorba de asa ceva…practic o lalaie si paseaza gaina de la unii la altii (stiu foarte bine pentru ca aplic anul asta la asa ceva, niciodta nu m-as fi gandit ca e un asa haos si habarnism la cei care scriu ghiduri si evalueaza).
    In acest „stil” nu are cum sa mearga bine absorbtia.
    Poate ca cante Dragnea cat vrea, economia reala nu merge din pix, oricat ar cosmetiza-o CNP-aua. Si absorbtia se face pe proceduri deloc simple. Iar „stiutul” ala de Viorel Stefan este la fel de vinovat, nu s-a trezit ieri cu datele pe masa.

    1. in principiu aveti dreptate: problema este desfiintarea plafunului de indatorare pentru niste oameni care se pot juca (asa cum au dovedit-o in cele mai multe cazuri) cu indatorarea unuei comunități – fără să suporte vreodată consecintele unui dezastru financiar pe care-l pot lăsa in urmă

  4. Sa-l punem pe Dragnea, printr-o derogare de la lege, ministru al finantelor, sa-l lasm pina in septembrie sau chiar pina la sfirsitul anului, sa ne dovedeasca ca se poate.
    Marea intrebare este, daca nu reuseste, ce facem cu el?

  5. Nu inteleg cum cofinantarea proiectelor din fonduri europene poata sa ajunga „piatră de moară de gâtul guvernului”.
    Daca ti-ai propus ca in anul 2017 UE sa-ti ramburseze 5.2 mld euro inseamna ca ai finantat, executat si receptionat investitii pe fonduri europene de cca 6.1 mld euro.
    La cei 5.2 mld euro rambursati de UE mai pui cca 0.9 mld euro si asiguri finantare de alte cca 6.1 mld euro pentru anul viitor.
    Primarii vor mai mult? Greu de crezut cind nu reusim sa atragem banii prevazuti de UE.
    Unde se rupe de fapt firul pe circuitul – primarii cer – Guvernul vrea si aproba – UE da – al acestei minunate afaceri in care la fiecare euro investit de Guvern UE investeste cca 5,5 euro?
    Afirmatia cum ca „„plafonul de împrumut de la nivel naţional” ar fi fost epuizat” daca nu este cea mai mare nerozie, ce este?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: