La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

La obiect

România reintră (la limită) cu creşterea preţului la locuinţe în cerinţele de stabilitate

Potrivit datelor revizuite publicate de Eurostat, România a reintrat la limită în cerinţa de macrostabilitate impusă la nivel european referitoare la creşterea preţului la locuinţe.… Mai mult

12.04.2018

Chestiunea

Semne de nervozitate în relația București – Bruxelles. Eugen Teodorovici: Vom semnala și noi lucrurile ar trebui schimbate în relația România-Comisie sau România-state membre

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a anunțat miercuri că România va elabora, până la sfârșitul lunii aprilie, un document oficial de răspuns la Raportul de… Mai mult

11.04.2018

La obiect

Salariul real coboară ”cu picioarele pe Pământ”. Sănătatea și educația rămân Cenușăresele

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna februarie 2018 a fost de 4.128 lei, cu 0,4% mai mic faţă cel din luna precedentă.… Mai mult

11.04.2018

Cristian Diaconescu / Un scenariu: Atenție la Europa 2018!

de Cristian Diaconescu , 21.1.2018

Asigurarea securităţii este unul din principalele argumente pentru care cetăţenii europeni votează iar mesajele prin care care promite ”apărarea naţională, prin forţe proprii“ profilează partidele de extremă dreapta. Îndepărtarea de tratate şi instituţii multilaterale, precum şi simpatia tot mai clară pentru etno-nationalism inclusiv în domeniul securităţii, câştigă teren.

Pe cale de consecinţă, guvernele europene devin tot mai dezinteresate de construirea unei viziuni internaţionaliste privind politica externă, apărare, comerţ sau dezvoltare, în condiţiile în care o mare parte a electoratului pune la îndoială eficienţa acestui demers în ceea ce priveşte asigurare securităţii interne.

Dezvoltarea tensiunilor – de la criza nucleară din Coreea de Nord până la conflictele din Ucraina, Africa Sub-Sahariana sau Orientul Mijlociu – se poate transforma în confruntări armate deschise cu consecinţe umanitare catastrofale. În 2018, protejarea securităţii internaţionale va presupune mai puţin câştigarea unei victorii militare cât asigurarea stabilităţii păcii.

Din Afganistan în Mali, puterile occidentale au demonstrat, în ultimii ani, incapacitatea de a transforma avantajele militare în soluţii politice sustenabile. În ciuda numeroaselor strategii de pacificare, progresele înregistrate sunt reduse. Nu este numai o problemă a Occidentului – Federaţia Rusă are experienţe similare în Ucraina şi Siria.

Confruntată cu cu ameninţări de diferite tipuri, UE este tot mai interesată să combine un set de instrumente politice (în absenţa unei strategii clare), prin două tactici folosite în paralel:

  • în Est – politici pasive de apărare şi descurajare privind Rusia iar;
  • în Sud – politici mult mai active de descurajare a vecinătăţii (mai ales cea generatoare de radicalism Islamic) împreună mobilizarea asistenţei financiare către statele fragile din punct de vedere economic.

Avându-se în vedere progresul limitat înregistrat de UE în ceea ce priveşte un sistem defensiv propriu (priorităţi foarte diverse) este de aşteptat ca răspunsul la crize, chiar cu componente militare, să nu fie unul omogen şi solidar ci o combinaţie între modelul francez – intervenţie militară unilaterală şi limitata – şi coaliţiile minilaterale, cu sau fără asistenţa SUA. Este improbabil ca Europa s-ar putea întoarce la operaţiuni “construcţie naţională “de tip Afganistan.

Coaliţiile de Voinţă se vor dezvolta rapid pentru a face faţă crizelor punctuale.

Un scenariu sumbru; dar nu imposibil

Statutul de aliat în NATO şi UE nu mai înseamnă automat asigurarea unor garanţii absolute de securitate. După intervenţia în Ucraina, poziţionarea asertivă a Federaţiei Ruse a făcut obiectul mutării sensului deciziilor NATO de la “contingentare” la “descurajare”, dar chiar şi în această nouă atitudine s-au relevat diferenţele foarte mari de abordare strategică din partea statelor membre.

Alianţele se reconstruiesc, în special, în funcţie de evoluţii politice interne şi mai puţin în sensul respectării obligaţiilor multilaterale, iar echilibrele de securitate, la nivelul comunităţii internaţionale, nu se mai bazează exclusiv pe raportul de forţe între marile puteri.

Deci, până când motorul franco – german va găsi varianta ideală de re-coalizare europeană cât mai extinsă, crizele la frontiere sunt în plină desfăşurare. Ceva trebuie făcut pe termen scurt. Iată, un scenariu ipotetic, dar nu imposibil.

După o întâlnire Macron -Merkel se decide iniţierea negocierilor privind încheierea unui Tratat de Cooperare Strategică la nivel European prin care Orientul Mijlociu, spaţiul de vecinătate apropiată de la Marea Baltică la Marea Neagră, Balcanii de Vest, Nordul Africii devin “zone de responsabilitate specială” pentru grupuri de state NATO sau UE, fie obligate prin proximitate, fie care au interese în aceste regiuni în scopul contracarării diverselor categorii de riscuri şi ameninţări.

Practic este redefinită actuala arhitectură de securitate iar Occidentul, cum îl ştiam până acum, dispare.

Miniştrii de Externe francez şi german propun rapid un non-paper intitulat ”Foaia de parcurs privind noua arhitectură de securitate şi un sistem robust de apărare europeană”. Primeşte sprijinul tuturor partenerilor dar unii aliaţi consideră că, în aceste condiţii, securitatea colectivă nu mai există şi îşi caută propriile aranjamente bilaterale sau regionale.

Polonia şi Statele Baltice solicită şi obţin garanţii de la SUA; Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi Austria intră în negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea unor Acorduri de Nonagresiune.

În spiritul politicii de re-nationalizare a strategiei de securitate, Administraţia SUA retrage garanţiile nucleare pan – europene şi se retrage din Tratatul privind neproliferarea nucleară. Este urmată de Federaţia Rusă care declară caduc şi Tratatul privind Interzicerea Forţelor Nucleare cu Rază Medie.

Statele europene încearcă să dobândească armament nuclear:

Da. Armaghedon. Dar este oare o variantă chiar atât de absurdă?

(Citiți și: ”Valentin Naumescu / Europa franco-germană se va distanţa de Flancul Estic. Opţiunile dificile ale Europei Centrale )

Flexibilitatea, viteza de decizie, rezilienţa, precum şi un mediu politic intern stabil sunt noile atu-uri ale unui stat performant.

Este evident că toate aceste tendinţe sunt opuse aspiraţiilor României. La Bucureşti se pleacă încă de la prezumţia că rezolvarea crizelor din vecinătate este responsabilitatea Aliaţilor, contribuim şi noi cu ce putem dar preocuparea majoră cade în sarcina partenerilor. Fals şi periculos pentru securitatea României.

Politica este cinică, nu numai în România. Distanţarea de partenerii din NATO şi UE oferă argumente celor care vor să acrediteze ideea că România nu este “frecventabilă”, cel puţin până îşi rezolvă problemele interne. Pentru un stat, chiar partener, intrat într-un proces de dezeuropenizare nu se cheltuie prea multe resurse, umane şi financiare, mai ales în proiecte de apărare. Este mai ieftin să fie mutată frontiera securităţii spre Centrul Europei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.1.2018

2 comentarii

  1. guler emil
    22.1.2018, 9:42 am

    Stimabilul asta vorbeste de pe alta planeta,oare de ce romanii afla doar acum cum sta lumea la politica de vecinatate,multiculturalism si alte cele privind granitele?N-a fost trepadusul asta in conducere cand ,fara acordul national,ne-au bagat in tot felul de aliante ,care de care mai paguboasa pentru romani?Ce naiba face el un scenariu?Nu era mai sigur sa se explice cu subiect si predicat unde ne aflam ,pe fiecare etapa?Vine si ne spune ca e grava!Pai,e grava din 1990,cand tot felul de tolomaci politici au facut orice pentru ei,nu pentru cetateanul roman!Fiecare tara e datoare sa se apere singura…abia acum vad romanii de ce trebuia europa mica,aliante peste aliante peste aliante……a spus cineva romanilor ca numai de noi depinde ce vrem sa facem?Egal directia,capitalista sau socialista,romanii trebuiau informati de responsabilitati,decizii si urmari!Ceea ce n-a facut nimeni!Iar rezultatul se vede….dar pot sa-l intreb pe stimabil:,,cat mai suntem idioti si slugarnici la altii cu o asa clasa politica?Cand cancelariile europene dicteaza,ca numaia sta aud,Merkel si omologul francez,romanii mai au cuvant de spus ca natiune suverana?Sau a bate din gura inseamna a pacali mii si mii de ani de istorie pe acest pamant?,,Nu apararea e problema Romaniei,ci economia!Si aici au facut-o praf….Sustin ca orice problema se rezolva numai cu romanii,asta daca nu vrem sa fim carne de tun pentru altii!Dar politicul nu face absolut nimic,e slugarnic la altii…de unde sa stiu eu,transparent,cum se decide la centru sau in teritoriu?Cine raspunde de consecinte,ca vad ca nici un om politic nu-si asuma faptele,insa bat din gura ca idiotii!Acum e tarziu,au facut praf tara asta ,si pe undeva,si stimabilul e vinovat de treaba asta!Sper ca pe viitor romanii sa inteleaga menirea lor,care nu are de-a face nici cu Rusia,nici cu America,nici cu europa asta mica!
    emg

  2. ??????
    26.1.2018, 12:36 am

    Probabil prin Afganistan sau prin Mali să mai meargă politicienii cu oameni de afaceri după ei,pe acolo probabil neacordându-se încă acele celebre contracte cu statul prin licitații publice ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Document / PSD pregătește ”Strategia 2040”, care va deveni obligatorie pentru guvernele următorilor 22 de ani

Vladimir Ionescu

În iunie 2019, România ar urma să aibă o Strategie pe termen lung “România 2040”, care va deveni obligatorie pentru toate guvernele din următorii 22… Mai mult

Stiri

Asociația Pensiilor Private cere explicații privind „scenariile contradictorii” de schimbare a sistemului de pensii

Adrian N Ionescu

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) cere autorităţilor să justifice intenţiile de a schimba modul de funcționare a Pilonului II de pensii obligatorii… Mai mult

Stiri

Frații Pavăl de la Dedeman – încă o achiziție de participații în energie

Adrian N Ionescu

Frații Adrian și Dragoș Pavăl, cei doi antreprenori care au creat Dedeman, își îndreaptă interesul investițional către domeniul energiei. Firma Dedeman SRL a cumpărat săptămâna… Mai mult

Stiri

Preţul ţiţeiului scade după criticile lui Donald Trump privind decizia OPEC de a scumpi barilul

Vladimir Ionescu

Preţul ţiţeiului a scăzut vineri în New York, după ce preşedintele american Donald Trump a criticat Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), declarând că preţurile… Mai mult

Europa

UE cere armatei israeliene să nu folosească forța împotriva protestatarilor neînarmați

Iulian Soare

Uniunea Europeană a făcut apel la armata israeliană să nu folosească forţa împotriva protestatarilor neînarmaţi şi a cerut demararea unei investigaţii, după ce patru oameni… Mai mult

Stiri

Banca Mondială – Drepturile de vot ale SUA în BIRD scad, ale Chinei cresc

Iulian Soare

Banca Mondială (BM) a anunţat sâmbătă o majorare de capital de 13 miliarde de dolari, sumă necesară creșterii capacității de combatere a sărăciei globale, scrie… Mai mult

Stiri

Piața neagră a țiaretelor este din nou în creștere

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor a crescut în martie cu 1,6 puncte procentuale, până la 17,2% din totalul consumului, comparativ cu ianuarie. Pe primele trei luni,… Mai mult