Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Cristian Diaconescu / Un scenariu: Atenție la Europa 2018!

de Cristian Diaconescu , 21.1.2018

Asigurarea securităţii este unul din principalele argumente pentru care cetăţenii europeni votează iar mesajele prin care care promite ”apărarea naţională, prin forţe proprii“ profilează partidele de extremă dreapta. Îndepărtarea de tratate şi instituţii multilaterale, precum şi simpatia tot mai clară pentru etno-nationalism inclusiv în domeniul securităţii, câştigă teren.

Pe cale de consecinţă, guvernele europene devin tot mai dezinteresate de construirea unei viziuni internaţionaliste privind politica externă, apărare, comerţ sau dezvoltare, în condiţiile în care o mare parte a electoratului pune la îndoială eficienţa acestui demers în ceea ce priveşte asigurare securităţii interne.

Dezvoltarea tensiunilor – de la criza nucleară din Coreea de Nord până la conflictele din Ucraina, Africa Sub-Sahariana sau Orientul Mijlociu – se poate transforma în confruntări armate deschise cu consecinţe umanitare catastrofale. În 2018, protejarea securităţii internaţionale va presupune mai puţin câştigarea unei victorii militare cât asigurarea stabilităţii păcii.

Din Afganistan în Mali, puterile occidentale au demonstrat, în ultimii ani, incapacitatea de a transforma avantajele militare în soluţii politice sustenabile. În ciuda numeroaselor strategii de pacificare, progresele înregistrate sunt reduse. Nu este numai o problemă a Occidentului – Federaţia Rusă are experienţe similare în Ucraina şi Siria.

Confruntată cu cu ameninţări de diferite tipuri, UE este tot mai interesată să combine un set de instrumente politice (în absenţa unei strategii clare), prin două tactici folosite în paralel:

  • în Est – politici pasive de apărare şi descurajare privind Rusia iar;
  • în Sud – politici mult mai active de descurajare a vecinătăţii (mai ales cea generatoare de radicalism Islamic) împreună mobilizarea asistenţei financiare către statele fragile din punct de vedere economic.

Avându-se în vedere progresul limitat înregistrat de UE în ceea ce priveşte un sistem defensiv propriu (priorităţi foarte diverse) este de aşteptat ca răspunsul la crize, chiar cu componente militare, să nu fie unul omogen şi solidar ci o combinaţie între modelul francez – intervenţie militară unilaterală şi limitata – şi coaliţiile minilaterale, cu sau fără asistenţa SUA. Este improbabil ca Europa s-ar putea întoarce la operaţiuni “construcţie naţională “de tip Afganistan.

Coaliţiile de Voinţă se vor dezvolta rapid pentru a face faţă crizelor punctuale.

Un scenariu sumbru; dar nu imposibil

Statutul de aliat în NATO şi UE nu mai înseamnă automat asigurarea unor garanţii absolute de securitate. După intervenţia în Ucraina, poziţionarea asertivă a Federaţiei Ruse a făcut obiectul mutării sensului deciziilor NATO de la “contingentare” la “descurajare”, dar chiar şi în această nouă atitudine s-au relevat diferenţele foarte mari de abordare strategică din partea statelor membre.

Alianţele se reconstruiesc, în special, în funcţie de evoluţii politice interne şi mai puţin în sensul respectării obligaţiilor multilaterale, iar echilibrele de securitate, la nivelul comunităţii internaţionale, nu se mai bazează exclusiv pe raportul de forţe între marile puteri.

Deci, până când motorul franco – german va găsi varianta ideală de re-coalizare europeană cât mai extinsă, crizele la frontiere sunt în plină desfăşurare. Ceva trebuie făcut pe termen scurt. Iată, un scenariu ipotetic, dar nu imposibil.

După o întâlnire Macron -Merkel se decide iniţierea negocierilor privind încheierea unui Tratat de Cooperare Strategică la nivel European prin care Orientul Mijlociu, spaţiul de vecinătate apropiată de la Marea Baltică la Marea Neagră, Balcanii de Vest, Nordul Africii devin “zone de responsabilitate specială” pentru grupuri de state NATO sau UE, fie obligate prin proximitate, fie care au interese în aceste regiuni în scopul contracarării diverselor categorii de riscuri şi ameninţări.

Practic este redefinită actuala arhitectură de securitate iar Occidentul, cum îl ştiam până acum, dispare.

Miniştrii de Externe francez şi german propun rapid un non-paper intitulat ”Foaia de parcurs privind noua arhitectură de securitate şi un sistem robust de apărare europeană”. Primeşte sprijinul tuturor partenerilor dar unii aliaţi consideră că, în aceste condiţii, securitatea colectivă nu mai există şi îşi caută propriile aranjamente bilaterale sau regionale.

Polonia şi Statele Baltice solicită şi obţin garanţii de la SUA; Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi Austria intră în negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea unor Acorduri de Nonagresiune.

În spiritul politicii de re-nationalizare a strategiei de securitate, Administraţia SUA retrage garanţiile nucleare pan – europene şi se retrage din Tratatul privind neproliferarea nucleară. Este urmată de Federaţia Rusă care declară caduc şi Tratatul privind Interzicerea Forţelor Nucleare cu Rază Medie.

Statele europene încearcă să dobândească armament nuclear:

Da. Armaghedon. Dar este oare o variantă chiar atât de absurdă?

(Citiți și: ”Valentin Naumescu / Europa franco-germană se va distanţa de Flancul Estic. Opţiunile dificile ale Europei Centrale )

Flexibilitatea, viteza de decizie, rezilienţa, precum şi un mediu politic intern stabil sunt noile atu-uri ale unui stat performant.

Este evident că toate aceste tendinţe sunt opuse aspiraţiilor României. La Bucureşti se pleacă încă de la prezumţia că rezolvarea crizelor din vecinătate este responsabilitatea Aliaţilor, contribuim şi noi cu ce putem dar preocuparea majoră cade în sarcina partenerilor. Fals şi periculos pentru securitatea României.

Politica este cinică, nu numai în România. Distanţarea de partenerii din NATO şi UE oferă argumente celor care vor să acrediteze ideea că România nu este “frecventabilă”, cel puţin până îşi rezolvă problemele interne. Pentru un stat, chiar partener, intrat într-un proces de dezeuropenizare nu se cheltuie prea multe resurse, umane şi financiare, mai ales în proiecte de apărare. Este mai ieftin să fie mutată frontiera securităţii spre Centrul Europei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.1.2018

2 comentarii

  1. guler emil
    22.1.2018, 9:42 am

    Stimabilul asta vorbeste de pe alta planeta,oare de ce romanii afla doar acum cum sta lumea la politica de vecinatate,multiculturalism si alte cele privind granitele?N-a fost trepadusul asta in conducere cand ,fara acordul national,ne-au bagat in tot felul de aliante ,care de care mai paguboasa pentru romani?Ce naiba face el un scenariu?Nu era mai sigur sa se explice cu subiect si predicat unde ne aflam ,pe fiecare etapa?Vine si ne spune ca e grava!Pai,e grava din 1990,cand tot felul de tolomaci politici au facut orice pentru ei,nu pentru cetateanul roman!Fiecare tara e datoare sa se apere singura…abia acum vad romanii de ce trebuia europa mica,aliante peste aliante peste aliante……a spus cineva romanilor ca numai de noi depinde ce vrem sa facem?Egal directia,capitalista sau socialista,romanii trebuiau informati de responsabilitati,decizii si urmari!Ceea ce n-a facut nimeni!Iar rezultatul se vede….dar pot sa-l intreb pe stimabil:,,cat mai suntem idioti si slugarnici la altii cu o asa clasa politica?Cand cancelariile europene dicteaza,ca numaia sta aud,Merkel si omologul francez,romanii mai au cuvant de spus ca natiune suverana?Sau a bate din gura inseamna a pacali mii si mii de ani de istorie pe acest pamant?,,Nu apararea e problema Romaniei,ci economia!Si aici au facut-o praf….Sustin ca orice problema se rezolva numai cu romanii,asta daca nu vrem sa fim carne de tun pentru altii!Dar politicul nu face absolut nimic,e slugarnic la altii…de unde sa stiu eu,transparent,cum se decide la centru sau in teritoriu?Cine raspunde de consecinte,ca vad ca nici un om politic nu-si asuma faptele,insa bat din gura ca idiotii!Acum e tarziu,au facut praf tara asta ,si pe undeva,si stimabilul e vinovat de treaba asta!Sper ca pe viitor romanii sa inteleaga menirea lor,care nu are de-a face nici cu Rusia,nici cu America,nici cu europa asta mica!
    emg

  2. ??????
    26.1.2018, 12:36 am

    Probabil prin Afganistan sau prin Mali să mai meargă politicienii cu oameni de afaceri după ei,pe acolo probabil neacordându-se încă acele celebre contracte cu statul prin licitații publice ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Infrastructura feroviară este aproape de colaps. CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre second-hand

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex discută cu băncile un împrumut (40 milioane euro) pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult

Europa

Polonia oferă 2 miliarde dolari pentru prezență militară americană permanentă; SUA analizează posibilitatea. Problemele Varșoviei în UE

Iulian Soare

Statele Unite analizează posibilitatea menţinerii unei prezenţe militare permanente în Polonia, a declarat marţi seară preşedintele SUA, Donald Trump, după întrevederea cu omologul său polonez,… Mai mult

Europa

Propunerile Comisiei Europene pentru modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Adrian N Ionescu

În plin război comercial, Comisia Europeană a prezentat primul set de idei menite să modernizeze Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Ideile documentului UE vor să confere… Mai mult