Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

de Cristian Diaconescu | 21.12.2016 .

cristian-diaconescuLa iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând redeschiderea negocierilor în domeniile dezarmării şi controlului armamentului convenţional.

Ideea de la care s-a plecat este că pentru prima dată după terminarea Războiului Rece majoritatea sistemelor de control al proliferării armamentelor inclusiv cele nucleare sunt în prezent îngheţate.

Imediat după căderea Zidului Berlinului prima iniţiativă la nivel european a fost negocierea în cadrul CSCE (astăzi, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a două documente, considerate esenţiale pentru stabilizarea unei Europe total dezorganizată deci impredictibilă.

Documentul de la Viena din 1990 a pus bazele unui sistem de informare reciprocă, precum şi inspectarea veridicităţii datelor transmise între cele două blocuri militare încă funcţionale în acea perioadă.

Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale a stabilit cinci categorii de armamente convenţionale cu potenţial ofensiv care urmau să fie limitate prin distrugere. Un Acord separat prevedea reducerea efectivelor forţelor armate convenţionale, în medie la jumătate, faţă de plafoanele anterioare.

A existat voinţa politică excepţională, de cooperare şi transparentă, pe baza căreia s-au purtat aceste negocieri între URSS şi fostele state membre ale Tratatului de la Varşovia împreună cu statele membre NATO.

S-au eliminat zeci de mii de armamente convenţionale, sute de mii de militari au fost trecuţi în rezervă, iar orice activitate militară semnificativă a fost supusă unui regim strict de inspecţie. Totodată, un sistem de supraveghere “Open Skies” asigura securitatea aeriană europeană. Toate aceste Tratate şi Acorduri, inclusiv cele care se refereau la echilibru şi neproliferare nucleară, au asigurat funcţionalitatea regulilor de bază în scopul realizării unei noi ordini de securitate europeană.

În anul 2007 Federaţia Rusă a determinat suspendarea aplicării acestor Tratate.

După anii 2005-2007 când înţelegerile privind dezarmarea au fost rând pe rând blocate de Rusia şi ulterior intervenţiei în Georgia din 2008, europenii au respins, politicos, propunerea lui Medvedev privind un Tratat de securitate Euro-Asiatic, expresie a deziluziei generate de intenţiile Federaţiei Ruse.

Chiar Germania şi Franţa în mod obişnuit state apropriate poziţiei ruse în ceea ce priveşte dezarmarea în Europa, par decise să nu accepte că Moscova să divizeze interesele europene în ceea ce priveşte problematica militară.

Pe de altă parte SUA şi UE împart o mare parte a responsabilităţii pentru ceea ce s-a întâmplat deoarece o politică americană reorientată spre Asia s-a întâlnit cu diminuarea interesului Europei privind responsabilitatea care îi revine în domeniul militar.

Pe cale de consecinţă în cadrul NATO a apărut un sentiment de dezangajare strategică datorată apariţiei a trei factori: o nouă Administraţie americană, o nouă politică externă şi de securitate a Rusiei, precum şi emergenţa unor categorii de riscuri şi ameninţări faţă de care Alianţa nu a găsit răspunsuri adecvate.

SUA, putere militară globală angajată pe mai multe fronturi, poate alege o prezenţă militară selectivă. Astăzi pentru Europa acest lucru nu este o opţiune.

Cooperarea SUA-Europa, inclusiv Rusia, a dat rezultate într-un domeniu aproape imposibil de imaginat cu câţiva ani în urmă şi anume limitarea capacităţii Iranului de a dezvolta arma nucleară.

Politica Rusiei privind securitatea europeană pare a fi ceea ce a fost dintotdeauna. Perspectiva de secol 19 a unei mari puteri care doreşte să domine vecinătatea apropiată, pe care continuă să o trateze ca pe o zonă de interes privilegiat.

În special în ceea ce priveşte predictibilitatea în domeniul militar, Europa şi SUA nu pot avea altă abordare faţă de spaţiul euroatlantic decât cea a unei zone strategice integrate.

Administraţia Obama s-a concentrat iniţial pe “resetarea” relaţiilor cu Moscova. Pana la decizia Summit-ului de la varşovia, Europa de Sud-Est a fost considerată o temă de securitate secundară în ordinea de prioritate a distribuirii garanţiilor de securitate.

Federaţia Rusă a făcut un pas spre vest, iar decidenţii euroatlantici s-au văzut puşi în situaţia de a fi reactivi trecând de la postura de contingentare la cea de descurajare, oarecum în context de criză.

Astăzi competiţia strategică are drept scop deplasarea spre est sau spre vest a liniei de demarcaţie între interesele de securitate ale Federaţiei Ruse faţă de cele ale NATO.

Păstrarea atitudinii competiţionale în absenţa unor punţi de legătură în domeniul militar şi al neproliferării armamentelor poate ridica nivelul de ameninţare pentru Europa făcând posibile dezvoltări periculoase chiar şi în cazul unei confruntări accidentale.

Publicat la data de 21.12.2016 .

Un raspuns

  1. Cristian Ganciu
    22.12.2016, 12:32 pm

    Fostul tratat de dezarmare a fost semnat intr-o perioada cand se considera ca razboiul rece s-a incheiat si nu mai exista risc de conflict in Europa.
    Tratatul s-a incheiat de catre URSS si tarile pactului de la Varsovia, pe de-o parte, si tarile NATO de celalalta parte.
    Ce s-a intamlat de atunci?
    1. Rusia a redevenit tara agresoare.
    2. Fostele tari alte Pactului de la Varsovia au aderat la NATO, cu tot cu cotele de armamente stabilite prin tratat.
    Care ar fi rostul reluarii unor astfel de discutii, atat timp cat Rusia ramane agresor?
    Sa incheiem un nou tratat prin care sa ne reducem efectivele si armamentele si mai mult pentru ca am trecut in tabara NATO?
    Nu intamplator, propunerea a fost facuta chiar de Germania, mare amatoare de gaz rusesc ieftin si de cooperari economice cu Rusia chiar si cu pretul securitatii tarilor din est.
    Pentru o tara in situatia Romaniei, Poloniei sau balticilor ar fi complet stupid si sinucigas sa se angajeze intr-un asemena demers.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Marin Pana

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română