La obiect

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu… Mai mult

08.05.2018

La obiect

Atenţie la evoluţia dobânzilor! Remunerarea depozitelor a ajuns puternic negativă

În termeni reali ( ajustat cu inflaţia), la începutul acestui an, dobânzile la credite au scăzut foarte mult iar cele la depozite au intrat puternic… Mai mult

07.05.2018

Evenimentul

Anunț oficial: Undă verde pentru ArcelorMittal să vândă combinatul de la Galați. Pârghiile guvernului de gestiune a situației

Comisia Europeană a aprobat luni achiziția companiei italiene Ilva de către ArcelorMittal. Decizia este condiționată de cedarea a mai multor active deținute de Arcelor în… Mai mult

07.05.2018

La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

de Cristian Diaconescu 21.12.2016

cristian-diaconescuLa iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând redeschiderea negocierilor în domeniile dezarmării şi controlului armamentului convenţional.

Ideea de la care s-a plecat este că pentru prima dată după terminarea Războiului Rece majoritatea sistemelor de control al proliferării armamentelor inclusiv cele nucleare sunt în prezent îngheţate.

Imediat după căderea Zidului Berlinului prima iniţiativă la nivel european a fost negocierea în cadrul CSCE (astăzi, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a două documente, considerate esenţiale pentru stabilizarea unei Europe total dezorganizată deci impredictibilă.

Documentul de la Viena din 1990 a pus bazele unui sistem de informare reciprocă, precum şi inspectarea veridicităţii datelor transmise între cele două blocuri militare încă funcţionale în acea perioadă.

Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale a stabilit cinci categorii de armamente convenţionale cu potenţial ofensiv care urmau să fie limitate prin distrugere. Un Acord separat prevedea reducerea efectivelor forţelor armate convenţionale, în medie la jumătate, faţă de plafoanele anterioare.

A existat voinţa politică excepţională, de cooperare şi transparentă, pe baza căreia s-au purtat aceste negocieri între URSS şi fostele state membre ale Tratatului de la Varşovia împreună cu statele membre NATO.

S-au eliminat zeci de mii de armamente convenţionale, sute de mii de militari au fost trecuţi în rezervă, iar orice activitate militară semnificativă a fost supusă unui regim strict de inspecţie. Totodată, un sistem de supraveghere “Open Skies” asigura securitatea aeriană europeană. Toate aceste Tratate şi Acorduri, inclusiv cele care se refereau la echilibru şi neproliferare nucleară, au asigurat funcţionalitatea regulilor de bază în scopul realizării unei noi ordini de securitate europeană.

În anul 2007 Federaţia Rusă a determinat suspendarea aplicării acestor Tratate.

După anii 2005-2007 când înţelegerile privind dezarmarea au fost rând pe rând blocate de Rusia şi ulterior intervenţiei în Georgia din 2008, europenii au respins, politicos, propunerea lui Medvedev privind un Tratat de securitate Euro-Asiatic, expresie a deziluziei generate de intenţiile Federaţiei Ruse.

Chiar Germania şi Franţa în mod obişnuit state apropriate poziţiei ruse în ceea ce priveşte dezarmarea în Europa, par decise să nu accepte că Moscova să divizeze interesele europene în ceea ce priveşte problematica militară.

Pe de altă parte SUA şi UE împart o mare parte a responsabilităţii pentru ceea ce s-a întâmplat deoarece o politică americană reorientată spre Asia s-a întâlnit cu diminuarea interesului Europei privind responsabilitatea care îi revine în domeniul militar.

Pe cale de consecinţă în cadrul NATO a apărut un sentiment de dezangajare strategică datorată apariţiei a trei factori: o nouă Administraţie americană, o nouă politică externă şi de securitate a Rusiei, precum şi emergenţa unor categorii de riscuri şi ameninţări faţă de care Alianţa nu a găsit răspunsuri adecvate.

SUA, putere militară globală angajată pe mai multe fronturi, poate alege o prezenţă militară selectivă. Astăzi pentru Europa acest lucru nu este o opţiune.

Cooperarea SUA-Europa, inclusiv Rusia, a dat rezultate într-un domeniu aproape imposibil de imaginat cu câţiva ani în urmă şi anume limitarea capacităţii Iranului de a dezvolta arma nucleară.

Politica Rusiei privind securitatea europeană pare a fi ceea ce a fost dintotdeauna. Perspectiva de secol 19 a unei mari puteri care doreşte să domine vecinătatea apropiată, pe care continuă să o trateze ca pe o zonă de interes privilegiat.

În special în ceea ce priveşte predictibilitatea în domeniul militar, Europa şi SUA nu pot avea altă abordare faţă de spaţiul euroatlantic decât cea a unei zone strategice integrate.

Administraţia Obama s-a concentrat iniţial pe “resetarea” relaţiilor cu Moscova. Pana la decizia Summit-ului de la varşovia, Europa de Sud-Est a fost considerată o temă de securitate secundară în ordinea de prioritate a distribuirii garanţiilor de securitate.

Federaţia Rusă a făcut un pas spre vest, iar decidenţii euroatlantici s-au văzut puşi în situaţia de a fi reactivi trecând de la postura de contingentare la cea de descurajare, oarecum în context de criză.

Astăzi competiţia strategică are drept scop deplasarea spre est sau spre vest a liniei de demarcaţie între interesele de securitate ale Federaţiei Ruse faţă de cele ale NATO.

Păstrarea atitudinii competiţionale în absenţa unor punţi de legătură în domeniul militar şi al neproliferării armamentelor poate ridica nivelul de ameninţare pentru Europa făcând posibile dezvoltări periculoase chiar şi în cazul unei confruntări accidentale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.12.2016

Un raspuns

  1. Cristian Ganciu
    22.12.2016, 12:32 pm

    Fostul tratat de dezarmare a fost semnat intr-o perioada cand se considera ca razboiul rece s-a incheiat si nu mai exista risc de conflict in Europa.
    Tratatul s-a incheiat de catre URSS si tarile pactului de la Varsovia, pe de-o parte, si tarile NATO de celalalta parte.
    Ce s-a intamlat de atunci?
    1. Rusia a redevenit tara agresoare.
    2. Fostele tari alte Pactului de la Varsovia au aderat la NATO, cu tot cu cotele de armamente stabilite prin tratat.
    Care ar fi rostul reluarii unor astfel de discutii, atat timp cat Rusia ramane agresor?
    Sa incheiem un nou tratat prin care sa ne reducem efectivele si armamentele si mai mult pentru ca am trecut in tabara NATO?
    Nu intamplator, propunerea a fost facuta chiar de Germania, mare amatoare de gaz rusesc ieftin si de cooperari economice cu Rusia chiar si cu pretul securitatii tarilor din est.
    Pentru o tara in situatia Romaniei, Poloniei sau balticilor ar fi complet stupid si sinucigas sa se angajeze intr-un asemena demers.

Lăsați un comentariu


Europa

Costul finanțării statului – la un nou maxim: Politici interne, fără a ține cont de conjuncturile externe:

Adrian N Ionescu

Pe piaţa titlurilor de stat româneşti, rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani a urcat cu cinci puncte bază, săptămâna aceasta, până la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis somează coaliția de guvernare să clarifice definitiv intenția legată de Pilonul 2 de pensii

Vladimir Ionescu

După apariția unui document care vorbea despre suspendarea pentru șase luni a plăților la Pilonul II de pensii, președintele Klaus Iohannis a „somat” guvernul „să-și… Mai mult

Stiri

11 companii sunt interesate să transporte gaze naturale din România în Ucraina

Vladimir Ionescu

Un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, a anunţat vineri compania Ukrtransgaz,… Mai mult

Stiri

Judecătoarea Elena Pușcaș, acuzată de luare de mită, a fost suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Secţia pentru judecători a Consilului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus luni suspendarea din funcţia de judecător a Elena Burlan-Puşcaş, de la Tribunalul Bucureşti, acuzată… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica vrea să cumpere parcuri eoliene în România şi alte companii energetice în regiune

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica analizează oportunităţile de a achiziţiona parcuri eoliene şi fotovoltaice în ţară, precum şi alte companii energetice în afara graniţelor, a declarat, luni, directorul general al… Mai mult

Stiri

Pilonul 2 de pensii: RBL cere autorităților să nu distrugă singura reformă care a rezistat la alternanța de putere politică în România

Adrian N Ionescu

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) cere autorităţilor să respecte promisiunea de a creşte contribuţiile la Pilonul 2 la nivelul prevăzut de lege (6%) şi, astfel,… Mai mult

Stiri

Antonio Tajani: Livestream de la discuțiile de marți cu Mark Zuckerberg

Iulian Soare

Întâlnirea CEO Facebook, Mark Zuckerberg, cu o serie de europarlamentari va fi marți transmisă live, a anunțat pe Tweeter președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, transmite… Mai mult