Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

de Cristian Diaconescu | 7.2.2017 .

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au generat suspiciuni majore în societatea romanescă privind bună credinţă a partidelor aflate la guvernare în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar.

Problema este însă cel puțin la fel de complicată și în plan plan extern, unde, pe diverse tonalităţi, aceste proiecte au ridicat mari semne de întrebare privind voinţa politică a guvernului de la Bucureşti de a respecta obligaţiile asumate în ceea ce priveşte statul de drept şi bună funcţionare a sistemului judiciar.

În această situaţie, după cum se prezintă premisele raportării României la dialogul necesar cu partenerii săi, pe o temă pe care guvernul de la Bucureşti şi-a creat-o singur, rezultă următoarele :

1)    Guvernul şi Coaliţia de guvernare sunt foarte sensibile la orice critică sau reacţie externă faţă de măsurile legislative adoptate.

Factorul emoţional este foarte puternic; sentimentul anti-occidental se consolidează cu rapiditate (ambasadorul american a criticat public de MAE, proteste organizate şi finanţate de Soros sau de multinaţionale, amestecul Germaniei, presiunile Comisiei Europene, neclarităţi la nivelul grupurilor politice din Parlamentul European etc.) iar exploatarea acestuia se doreşte a fi un sprijin pentru guvern din partea votanţilor săi.

2)    Recentele alegeri au arătat faptul că modelul social şi politic promovat de PSD este foarte atractiv pentru o parte din electoratul român, care, în egală măsură, consideră occidentul ca fiind un agresor cultural, interesat în blocarea şi umilirea României.

3)    Bucureştiul consideră că insistenţele partenerilor europeni şi ale SUA privind respectarea regulilor de funcţionare ale statului de drept, a Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă încălcări ale principiului egalităţii de tratament şi implicit afirmarea unui complex de superioritate faţă de România.

Pe cale de consecinţă sunt criticate reacţiile a şapte ambasade occidentale, Departamentului de Stat, Comisiei Europene, prin care, modificările codului penal şi ale codului de procedură penală ar reprezenta “un regres” în ceea ce priveşte voinţa politică a guvernului român de ” a confirma caracterul ireversibil” al reformelor în justiţie.

În opinia unor experţi americani dar şi europeni prin atitudinea sa, guvernul de la Bucureşti ar arăta că îşi supraevaluează semnificaţia în contextul euro-atlantic şi îşi fundamentează strategiile pe ideea că angajamentele de parteneriat strategic acoperă orice derapaj în politica internă.

4)    Autorităţile de la Bucureşti îşi bazează atitudinea pe un presupus dezinteres faţă de situaţia din România atât din partea Administraţiei Trump cât şi din direcţia Franţei şi Germaniei aflate în proces electoral.

Abordarea este fundamental greşită deoarece tocmai o schimbare a atitudinii din partea SUA, Germaniei sau Franţei în sensul naţionalizării politicilor publice prin apărarea, cu predilecţie, a propriilor interese ar afecta grav funcţionarea instituţiilor europene şi euro – atlantice şi implicit o poziţionare mult mai reticentă privind statele care îşi încălca obligaţiile asumate.

Toate aceste evoluţii (mai de grabă, involuţii) afectează grav relaţiile de parteneriat pe care România este fundamental interesată să le dezvolte cu spaţiul occidental.

Poziţionarea geostrategică precum şi angajamentele asumate în trecut oferă României şansa de a juca un rol semnificativ, de leader, în ceea ce priveşte securitatea şi stabilitatea regională şi europeană, dar cu condiţia de a nu-şi închide singură această fereastră de oportunitate.

Situaţia din Ucraina se deteriorează în fiecare zi, iar în Republica Moldova reorientarea strategică este tot mai evidentă. Sunt probleme ale regiunii în care ne aflăm şi este evident, chiar dintr-o perspectivă strict naţională, cât de important este ca România să aibă funcţionale toate capacităţile de reacţie.

Orice strategie de securitate şi stabilitate a NATO la Marea Neagră, cu proiecţie spre Caucaz şi Orientul Mijlociu este de neconceput în absenţa României.

Europa este foarte preocupată de abordările iliberale din Polonia şi Ungaria, care îndepărtează aceste ţări de la principiile şi standardele validate în cadrul UE.

Comisia Europeană a cerut Poloniei ca, până la sfârşitul lunii februarie, să redreseze legislativ problemele generate de măsurile luate împotriva dreptului la liberă informare. În caz contrar este posibil ca în Consiliul European să se depună o cerere de activare a articolului 7 din Tratatul constitutiv european privind suspendarea Poloniei de la exerciţiul unor drepturi în cadrul UE

La rândul său Polonia critică Germania atât pentru sprijinul acordat Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte construcţia conductei Nord Stream,cât şi pentru angajamentul german insuficient pe flancul estic al NATO.

Ungaria doreşte o conectare separată la resursele de energie furnizate de Rusia apreciind, cu ocazia vizitei Preşedintelui Putin la Budapesta, că statele “din sud “, adică România, nu cooperează în acest proiect.

La acestea se adaugă tensiunile şi divizările – la nivel european – generate de incertitudinile legate de abordările noii Administraţii de la Washington, Brexit, poziţionarea faţă de Federaţia Rusă sau absenţa unor decizii solidare în criza refugiaţilor sau combaterea terorismului.

Tot acest context impune responsabilitate şi solidaritate. Poate mai mult decât oricând stabilitatea României este strâns legată de apărarea interesului naţional. Dacă România doreşte să evite deteriorarea relaţiilor de parteneriat cu întregul spaţiu euro-atlantic, de care depind prosperitatea şi securitatea ţării, este important să se înţeleagă faptul că dezbaterea situaţiei statului de drept nu este o problemă strict naţională sau un amestec în treburile interne, ci o parte legitimă a dezbaterii europene.

În condiţiile încălcării principiilor pe baza cărora funcţionează spaţiul euro atlantic, statul în cauză îşi pierde rolul activ, constructiv, în politicile de alianţă fiind obligat la o poziţionare defensivă, explicativă, care conduce la izolare.

O astfel de situaţie poate închide perspectivele României pentru o perioadă foarte lungă de timp. Iar acest fapt este inacceptabil pentru o naţiune care şi-a dorit o Românie modernă şi occidentală.

Publicat la data de 7.2.2017 .

5 comentarii

  1. ion
    8.2.2017, 5:31 pm

    frustrat.

  2. ion
    8.2.2017, 5:32 pm

    Un om frustrat.

    • Theodor Iliescu
      22.2.2017, 5:13 pm

      “ioane’ ! Nu inteleg de ce Domnul Diaconescu este
      “frustrat” ?
      Dar pot intelege de ce postezi aceasta imbecilitate ! Esti platit sau numai “blocat in proiect” ? (cred ca sti ce inseamna ! Sau intreaba !!)
      Pacat ca la asa un articol perfect desvoltat apar nulitati – ascunse sub pseudonime (jalnici lasi si “postalai” platiti !)
      Multumiri Domnule Diaconescu pentru articol.

  3. ion
    8.2.2017, 5:33 pm

    SCRIETI-VA SINGURI COMENTARIILE, DACA NU VA PLAC ALE CITITORULUI. SINGURUL.

  4. Stoian Gh.Dorin
    9.2.2017, 8:33 am

    Autorul a sintetizat cel mai bine situaţia actuală.Sunt sigur că mai sunt şi alţi oameni valoroşi care au capacitatea de a servi cu adevărat interesele României.Acum, aceştia ar trebui(parerea mea) să fie în prim-planul politicii interne şi externe.”Să păstrăm România curată”era un slogan al anilor “90”pentru menţinerea curăţeniei stradale.DA,dar totul începe cu CURĂŢENIA MORALĂ,la toate nivelurile şi mai ales a fiecăruia dintre noi.Vă iubesc pe toţi care faceţi/facem un efort în acest sens.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Andreea Paul

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

Marin Pana

România cu două viteze

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română