Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

de Cristian Diaconescu | 7.2.2017 .

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au generat suspiciuni majore în societatea romanescă privind bună credinţă a partidelor aflate la guvernare în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar.

Problema este însă cel puțin la fel de complicată și în plan plan extern, unde, pe diverse tonalităţi, aceste proiecte au ridicat mari semne de întrebare privind voinţa politică a guvernului de la Bucureşti de a respecta obligaţiile asumate în ceea ce priveşte statul de drept şi bună funcţionare a sistemului judiciar.

În această situaţie, după cum se prezintă premisele raportării României la dialogul necesar cu partenerii săi, pe o temă pe care guvernul de la Bucureşti şi-a creat-o singur, rezultă următoarele :

1)    Guvernul şi Coaliţia de guvernare sunt foarte sensibile la orice critică sau reacţie externă faţă de măsurile legislative adoptate.

Factorul emoţional este foarte puternic; sentimentul anti-occidental se consolidează cu rapiditate (ambasadorul american a criticat public de MAE, proteste organizate şi finanţate de Soros sau de multinaţionale, amestecul Germaniei, presiunile Comisiei Europene, neclarităţi la nivelul grupurilor politice din Parlamentul European etc.) iar exploatarea acestuia se doreşte a fi un sprijin pentru guvern din partea votanţilor săi.

2)    Recentele alegeri au arătat faptul că modelul social şi politic promovat de PSD este foarte atractiv pentru o parte din electoratul român, care, în egală măsură, consideră occidentul ca fiind un agresor cultural, interesat în blocarea şi umilirea României.

3)    Bucureştiul consideră că insistenţele partenerilor europeni şi ale SUA privind respectarea regulilor de funcţionare ale statului de drept, a Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă încălcări ale principiului egalităţii de tratament şi implicit afirmarea unui complex de superioritate faţă de România.

Pe cale de consecinţă sunt criticate reacţiile a şapte ambasade occidentale, Departamentului de Stat, Comisiei Europene, prin care, modificările codului penal şi ale codului de procedură penală ar reprezenta “un regres” în ceea ce priveşte voinţa politică a guvernului român de ” a confirma caracterul ireversibil” al reformelor în justiţie.

În opinia unor experţi americani dar şi europeni prin atitudinea sa, guvernul de la Bucureşti ar arăta că îşi supraevaluează semnificaţia în contextul euro-atlantic şi îşi fundamentează strategiile pe ideea că angajamentele de parteneriat strategic acoperă orice derapaj în politica internă.

4)    Autorităţile de la Bucureşti îşi bazează atitudinea pe un presupus dezinteres faţă de situaţia din România atât din partea Administraţiei Trump cât şi din direcţia Franţei şi Germaniei aflate în proces electoral.

Abordarea este fundamental greşită deoarece tocmai o schimbare a atitudinii din partea SUA, Germaniei sau Franţei în sensul naţionalizării politicilor publice prin apărarea, cu predilecţie, a propriilor interese ar afecta grav funcţionarea instituţiilor europene şi euro – atlantice şi implicit o poziţionare mult mai reticentă privind statele care îşi încălca obligaţiile asumate.

Toate aceste evoluţii (mai de grabă, involuţii) afectează grav relaţiile de parteneriat pe care România este fundamental interesată să le dezvolte cu spaţiul occidental.

Poziţionarea geostrategică precum şi angajamentele asumate în trecut oferă României şansa de a juca un rol semnificativ, de leader, în ceea ce priveşte securitatea şi stabilitatea regională şi europeană, dar cu condiţia de a nu-şi închide singură această fereastră de oportunitate.

Situaţia din Ucraina se deteriorează în fiecare zi, iar în Republica Moldova reorientarea strategică este tot mai evidentă. Sunt probleme ale regiunii în care ne aflăm şi este evident, chiar dintr-o perspectivă strict naţională, cât de important este ca România să aibă funcţionale toate capacităţile de reacţie.

Orice strategie de securitate şi stabilitate a NATO la Marea Neagră, cu proiecţie spre Caucaz şi Orientul Mijlociu este de neconceput în absenţa României.

Europa este foarte preocupată de abordările iliberale din Polonia şi Ungaria, care îndepărtează aceste ţări de la principiile şi standardele validate în cadrul UE.

Comisia Europeană a cerut Poloniei ca, până la sfârşitul lunii februarie, să redreseze legislativ problemele generate de măsurile luate împotriva dreptului la liberă informare. În caz contrar este posibil ca în Consiliul European să se depună o cerere de activare a articolului 7 din Tratatul constitutiv european privind suspendarea Poloniei de la exerciţiul unor drepturi în cadrul UE

La rândul său Polonia critică Germania atât pentru sprijinul acordat Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte construcţia conductei Nord Stream,cât şi pentru angajamentul german insuficient pe flancul estic al NATO.

Ungaria doreşte o conectare separată la resursele de energie furnizate de Rusia apreciind, cu ocazia vizitei Preşedintelui Putin la Budapesta, că statele “din sud “, adică România, nu cooperează în acest proiect.

La acestea se adaugă tensiunile şi divizările – la nivel european – generate de incertitudinile legate de abordările noii Administraţii de la Washington, Brexit, poziţionarea faţă de Federaţia Rusă sau absenţa unor decizii solidare în criza refugiaţilor sau combaterea terorismului.

Tot acest context impune responsabilitate şi solidaritate. Poate mai mult decât oricând stabilitatea României este strâns legată de apărarea interesului naţional. Dacă România doreşte să evite deteriorarea relaţiilor de parteneriat cu întregul spaţiu euro-atlantic, de care depind prosperitatea şi securitatea ţării, este important să se înţeleagă faptul că dezbaterea situaţiei statului de drept nu este o problemă strict naţională sau un amestec în treburile interne, ci o parte legitimă a dezbaterii europene.

În condiţiile încălcării principiilor pe baza cărora funcţionează spaţiul euro atlantic, statul în cauză îşi pierde rolul activ, constructiv, în politicile de alianţă fiind obligat la o poziţionare defensivă, explicativă, care conduce la izolare.

O astfel de situaţie poate închide perspectivele României pentru o perioadă foarte lungă de timp. Iar acest fapt este inacceptabil pentru o naţiune care şi-a dorit o Românie modernă şi occidentală.

Publicat la data de 7.2.2017 .

5 comentarii

  1. ion
    8.2.2017, 5:31 pm

    frustrat.

  2. ion
    8.2.2017, 5:32 pm

    Un om frustrat.

    • Theodor Iliescu
      22.2.2017, 5:13 pm

      “ioane’ ! Nu inteleg de ce Domnul Diaconescu este
      “frustrat” ?
      Dar pot intelege de ce postezi aceasta imbecilitate ! Esti platit sau numai “blocat in proiect” ? (cred ca sti ce inseamna ! Sau intreaba !!)
      Pacat ca la asa un articol perfect desvoltat apar nulitati – ascunse sub pseudonime (jalnici lasi si “postalai” platiti !)
      Multumiri Domnule Diaconescu pentru articol.

  3. ion
    8.2.2017, 5:33 pm

    SCRIETI-VA SINGURI COMENTARIILE, DACA NU VA PLAC ALE CITITORULUI. SINGURUL.

  4. Stoian Gh.Dorin
    9.2.2017, 8:33 am

    Autorul a sintetizat cel mai bine situaţia actuală.Sunt sigur că mai sunt şi alţi oameni valoroşi care au capacitatea de a servi cu adevărat interesele României.Acum, aceştia ar trebui(parerea mea) să fie în prim-planul politicii interne şi externe.”Să păstrăm România curată”era un slogan al anilor “90”pentru menţinerea curăţeniei stradale.DA,dar totul începe cu CURĂŢENIA MORALĂ,la toate nivelurile şi mai ales a fiecăruia dintre noi.Vă iubesc pe toţi care faceţi/facem un efort în acest sens.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română