Analiză

Statul paralel al prognozelor: PIB urcă, creșterea coboară de la 5,5% la 4,5%. Economia accelerează sau decelerează? Ne dezvoltăm sustenabil sau nu ?

PIB 2018 va fi de aproape 950 miliarde de lei, potrivit datelor din prognoza de toamnă publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Deşi… Mai mult

12.11.2018

La obiect

Octombrie – inflaţia anuală a coborât la cel mai redus nivel consemnat în 2018

Inflaţia anuală a coborât la cel mai scăzut nivel consemnat pe parcursul acestui an, respectiv 4,25%, deşi valoarea pe octombrie a urcat până la 0,52%,… Mai mult

12.11.2018

Chestiunea

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la… Mai mult

11.11.2018

La obiect

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe… Mai mult

09.11.2018

Cronicile

Creşterea preţurilor din România, la media UE faţă de 2015. Trade-off-ul riscant făcut cu fiscalitatea şi deficitul

de Marin Pana , 21.10.2018

Datele prezentate de Eurostat referitor la creşterea preţurilor în raport cu noul an de referinţă pentru statistica europeană, anul 2015, plasează surprinzător România aproape de media UE28, între Germania şi Franţa.

Cu o majorare de 4,62% suntem, la o suprinzător de mică distanţă de cele 4,58 procente adăugate la nivel european, imediat sub Germania (4,7%) şi la o jumătate de procent peste Franţa (4,12%).

Această poziţionare nu vine, însă, din păstrarea unui echilibru optim şi sustenabil între venituri şi productivitate ci este rezultatul rearanjărilor importante CONJUNCTURALE din fiscalitate, de la scăderea TVA-ului la produsele alimentare şi până la scăderea cotei de impozitare a veniturilor simultan cu mutarea contribuţiilor.

Pentru moment rezultatul arată ( încă) bine dacă se face apel la criteriile europene de măsurare a preţurilor. Cu observaţia că indicele de inflaţie armonizat IAPC vine cu o dispunere pe 12 grupe de produse şi servicii aplicată unitar în ţările UE şi e mai redus faţă de indicele naţional IPC, rezultat dintr-o împărţire mai grosieră la nivel de trei grupe, pe criterii uşor diferite.

Aşadar, figurăm cu o inflaţie pe ultimii trei ani la jumătate faţă de Estonia (9,26%, intrată în zona euro în anul 2011) şi mult sub Lituania (7,85%, intrată în Zona Euro exact în anul de referinţă 2015) sau Ungaria ( 6,82%, ţară cu un regim de flotare a mondei naţionale similar cu al nostru), ca să nu mai vorbim de Belgia (7,10%, ţara occidentală în care preţurile au crescut cel mai mult).

Dacă poza de moment nu arată atât de rău, plasarea în fruntea ţărilor cu inflaţie medie anuală ridicată şi trendul concretizat în cea mai mare creştere a preţurilor pe ultimele 12 luni este unul îngrijorător în raport cu practica europeană. Suntem cu un aproximativ un procent sub valorile din Ungaria la ambele variante de inflaţie anunţată „la zi”şi încă uşor sub situaţia din Cehia raportat la anul 2015.

În plus, ar trebui să fim atenţi că la cehi ( spre deosebire de unguri) cele două valori coincid şi sunt aproape exact la cota teoretic recomandată de 2%, iar la polonezi ( şi ei cu regim valutar similar cu noi) inflaţia a fost mai mică şi în raport cu 2015, şi ca medie pe ultimele 12 luni şi ca evoluţie a trendului. Care abia acum se duce lent spre cele două procente vizate şi deja traversate uşor în sus de Germania ( nota bene, aflată la jumătate faţă de noi ca nivel de inflaţie).

Dacă este să ne întoarcem cu câţiva ani în timp, se poate observa că am păstrat acest nivel încă rezonabil al preţurilor nu din rezultatele economice, altminteri foarte bune, ci din sacrificarea fiscalităţii. În 2015 am avut venituri totale la bugetul public de 35% din PIB şi cheltuieli de 35,8% din PIB, cu un succes major în atingerea celebrului MTO ( medium term objective)

În 2017, potrivit aceloraşi date Eurostat, am ajuns la doar 30,5% din PIB venituri, după o reducere de 4,5 puncte procentuale din PIB, ceea ce este enorm. Drept care, deşi am cheltuit mai puţin doar 33,4% din PIB, deficitul s-a expandat la 2,9% din PIB( altminteri ceva mai bun decât nivelul de -3% din PIB pe 2016, comensurat după normele europene în materie).

Acest trade-off  între cosmetizarea pe termen mediu şi obligaţiile asumate pe termen lung rezultatul este deja debalansat către cele din urmă. Ar fi extrem de dificil spre imposibil să se mai întoarcă acum reducerea TVA, scăderea cotei de impozitare sau majorările de salarii la bugetari şi creşterile de pensii, ambele fără legătură directă cu performanţa economică.

În context, se va pune cu mare necesitate o întrebare simplă, aprent de nerezolvat pentru decidenţii actuali: cum facem să creştem încasările bugetare spre nivelurile europene ?  Pe care le-am cam antamat prin viitoare programe de cheltuieli sociale (ce-i drept) de nivel european, fără a ţine cont de riscul de corecţie prin creşterea preţurilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Adunare festivă a Asociației Facultăților de Economie din România organizată de ASE București

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti organizează o serie de evenimente în perioada 22 – 23 noiembrie, prilejuite de „Ziua economistului” şi „Ziua universitarului economist”.… Mai mult

Europa

Susținere în zona euro pentru moneda unică: 2 din 3 locuitori consideră moneda unică benefică pentru țara lor

Iulian Soare

Aproximativ 64% din locuitorii zonei euro susțin moneda unică, considerând că ea este un lucru bun pentru țara lor. Este un procent similar cu cel… Mai mult

Europa

Planurile bugetare a 6 state din Zona Euro sunt neconforme cu Pactul de stabilitate. Italia riscă procedura deficitului excesiv

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a constatat că, în cazul a cinci state membre – Belgia, Franța, Portugalia, Slovenia și Spania, „proiectele de planuri bugetare prezintă un… Mai mult

Stiri

CJ Cluj solicită Comisiei Europene să preia construirea Spitalului Regional de Urgenţă

Razvan Diaconu

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe (foto), a transmis Comisiei Europene precum şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice o adresă oficială prin care solicită… Mai mult

Stiri

CONFERINȚA Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”. Când și cum punem ordine și coerență în Coduri

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, organizează luni, 26 noiembrie, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României, o conferință pe tema imprevizibilei legislații fiscale și așteptările pentru anul 2019, cu… Mai mult

Europa

Semestrul european / Comisia Europeană cere României să-și corecteze cu 1% din PIB deficitul structural pe termen mediu

Adrian N Ionescu

După ce a constatat că guvernul că nu a făcut nimic pentru a ajusta abaterea de la deficitul bugetar structural, Comisia Europeană cere acum  României… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea la DNA. Nu poate respinge următoarea propunere

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a respins miercuri propunerea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru poziția de procuror șef al DNA. “În conformitate cu dispoziţiile art.… Mai mult