Săptămâna trecută s-a prăvălit pe sticlă o puzderie de date despre Produsul Intern Brut pe trimestrul doi şi semestrul unu 2011. Că activitatea economică măsurată a crescut pe traiectoria 0,1%, 0,7%, 0,2% se ştia. Că industria a dus greul idem şi tot aşa. Cifre şi clişee peste tot. Iată, însă, câteva elemente şi observaţii din ce nu s-a spus.
Reducerile bugetare au şi un revers: au coborât PIB-ul cu jumătate de procent
Reducerea numărului de bugetari, simultan cu tăierea unor sporuri şi facilităţi de genul alocaţiilor de hrană a redus PIB consemnat pe prima jumătate din acest an cu mai bine de o jumătate de procent. Explicaţia este simplă. Din motive de metodologie, statistica oficială nu poate măsura partea din PIB intitulată “alte activităţi de servicii” ( care include activitatea desfăşurată în administraţia publică, învăţământul, sănătatea, asistenţa socială, ordinea publică etc.) decât indirect, în baza plăţilor efectuate. Se presupune că cine primeşte mai mulţi bani oferă servicii mai bune şi invers, aşadar creează mai mult sau mai puţin PIB.
Semnificativ, singurul element din structura de formare a PIB la care preţul a scăzut (cu peste 10% !!) este cel al serviciilor oferite de bugetari. Practic, măsurile, altminteri necesare, de echilibrare bugetară au diminuat cu un sfert performanţa economică, ce ar fi trecut de 2%.
Creşterea din agricultura nu a compensat nici măcar scăderea din construcţii
Contrar celor vehiculate către opinia publică, rezultatele bune din agricultură au contat în expresia finală a PIB cu mai puţin de 0,1%. Explicaţia constă în ponderea foarte redusă a acestui sector economic, ale cărui rezultate mai reprezentau doar 3,3% din cele de ansamblu.
În schimb, deşi au marcat un recul doar ceva mai mare de două procente, construcţiile au anihilat rezultatele bune din agricultură. Influenţa lor negativă a fost peste cea pozitivă a agriculturii.
Comerţul a fost anihilat de intermedierile financiare
Un oarecare reviriment s-a produs pe zona de comerţ, transporturi, telecomunicaţii, hoteluri şi restaurante. Dar acesta a fost anulat cu mare precizie de scăderile din activităţile financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi ( +0,22% şi, respectiv -0,22% reflectare în rezultatul PIB).
Majorarea impozitelor bate creşterea valorii din activităţi şi servicii
La un rezultat per total de 1,6%, valoarea adăugată brută din activităţi de producţie şi servicii a fost de 1,3%, restul de creştere provenind din majorarea cu 23,2% (!!) a impozitelor nete faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În trimestrul doi, situaţia a fost şi mai clară, cu 1% pentru valoarea adăugată brută şi 0,4% pentru partea care metodologic se adaugă după calcularea impozitelor percepute.
Şansa tradiţională a PIB-ului: “pe ultima sută de metri”
În ce priveşte rezultatul pentru finalul anului al creşterii PIB, estimat iniţial la 1,5%, urcat apoi la 1,9% şi redus după semnele de încetinire ale economiei mondiale, trebuie reţinută structura de realizare sezonieră.
De regulă, cam 40% din PIB se realizează în prima jumătate a anului iar 60% în cea de a doua. Motiv pentru care aceasta din umă este decisivă, cu precădere trimestrul patru, care ajunge să reprezinte o treime din rezultatul pe tot anul.
Deci mare atenţie la ce urmează, deoarece valoarea finală se decide pe ultima sută de metri, deşi respectă în general valoarea consemnată după primele trei trimestre, ce va fi anunţată la nivel de semnal cam peste o lună.
