Datele publicate de Institutul Național de Statistică referitor la valoarea semidefinitivă a PIB pe anul 2013 arată o păstrare a creșterii economice la un nivel apropiat de cel estimat inițial dar o modificare substanțială în structura de realizare a acestui PIB. Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă.
Modificarea de la +3,5% la +3,4% apare drept una minoră și absolut rezonabilă din perspectiva uzanțelor altor state europene. Destul de ciudată, însă, apare inversiunea masivă dintre industrie și comerț, atât ca pondere în formarea PIB cât și ca influență asupra rezultatului economic de ansamblu.
Concret, după ce știam că industria se apropiase ca pondere de pragul de 30% din PIB, reevaluarea ulterioară a datelor colectate a arătat că volumul de activitate a fost puternic supraestimat. Astfel, ponderea industriei în PIB a coborât la doar 23,8% iar creșterea volumului de activitate în raport cu anul precedent a scăzut dramatic, de la +23,0% la +3,8%. De unde și ajustarea drastică a influenței asupra creșterii economice din 2013, de la 5,6% la 0,9%, adică din factor determinant în unul situat sub influența agriculturii ( ”promovată de la 1,2% la 1,4%).
Prin contrast, activitatea din comerț a fost reevaluată puternic în sus, de la o pondere de 10,9% la un mai plauzibil 15,6%, cu reducerea drastică a influenței negative de la -5,7% la doar -1,1%. Coincidență sau nu, modificarea cu o zecime de procent a mixului dintre industrie și comerț este identică cu ajustarea ușoară a valorii de ansamblu a creșterii economice.
Însă una este să ai accentul puternic așezat pe industrie și alta să-l deplasezi spre comerț. Unde erau și greu de crezut datele inițiale care dădeau o valoare de 67,4% din volumul de activitate în raport cu anul anterior. Noua estimare de 93,8% apare ca mult mai plauzibilă.
Notabilă și modificarea de semn al influenței pentru intermedieri financiare și asigurări și pentru tranzacții imobiliare. Domenii care, în urma reevaluării, au trecut de pe plus pe minus ca efect asupra creșterii economice. În schimb, la fel ca și industria, activitățile profesionale și-au redus considerabil aportul la creșterea economică.
Cum se prezintă acum creșterea PIB din 2005 încoace
Conform ultimelor calcule efectuate de INS după trecerea la sistemul de conturi SEC 2010, evoluția PIB în perioada 2005 – 2013 se prezintă conform tabelului de mai jos. Revenirea la nivelul maxim atins în 2008 s-ar produce în acest an dacă vom înregistra o creștere pe 2014 de 3,2%. Deocamdată, avem 3,1% ( valoare brută provizorie) după primele nouă luni raportat la aceeași perioadă a anului anterior.
De remarcat și faptul că reculul maxim al PIB consemnat în condiții de criză a fost până la nivelul anului 2007, anul aderării la UE. În mod normal, revenirea veniturilor la nivelul din 2007 ne-ar fi echilibrat automat din perspectiva raportului între realizările economice și distribuirea lor către populație.
Modificarea acestui raport și ajustarea la modificarea făcută în ideea unei proiecții greșite de creștere economică în 2009 (nu doar în mărime dar și în structură – salariați, pensionari etc.) ne-a întârziat revenirea la echilibru și perspectivele de reluare a unei creșteri economice robuste.
Un răspuns
Odata cu continua degradare fizica industriala in lipsa investitiilor din ultimii 6 ani si expansiunea moll-urilor si super-marketurilor straine, era firesc ca accentul statistic sa fie mutat de pe industrie pe comert.Odata ce economia, industria si comertul national au disparut, nu mai putem avea o crestere cinstita a PIB-ului.
Putem avea doar o crestere mincinoasa, statistica a acestuia, care reflecta cu cit cresc (si duc din tara ca beneficiu) firmele straine, prostind lumea cu cresterea PIB-ului, care nu mai este al Romaniei.