Rezultatul economiei pe anul 2016 a fost ajustat puţin în sus în termeni nominali, de la 761,47 miliarde lei în varianta provizorie până la 762,34 miliarde lei în varianta semidefinitivă.
Diminuarea deflatorului utilizat pentru calcularea avansului economic în termeni reali a fost de doar o zecime de procent, astfel încât la rotunjire INS a păstrat neschimbat rezultatului de creştere economică pe 2016 la valoarea de 4,8% în varianta semidefinitivă.
Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă. Inițial se anunțase o valoare de 4,7% la aceste estimări.
Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal (în prețuri curente) pentru a fi adus în prețurile perioadei de bază și a putea face o comparație corectă între doi ani succesivi (2016 față de 2015 în cazul de față).
Situația din 2005 încoace
În urma calculelor efectuate de INS, iată cum se prezintă evoluția PIB între 2005 și 2016, potrivit celor mai recente date disponibile. Dacă alegem ca bază de raportare anul 2008, cel al unei creşteri economice similar celei din prezent, se poate observa cum revenirea din criza economică s-a produs de-abia în 2014 iar avansul în perioada 2008 – 2016 s-a concentrat în doar doi ani şi a atins valoarea de 9%.
Adică o medie de creştere doar ceva mai mare de un procent pe an, care ar fi de natură să ne avertizeze în privinţa efectelor unei posibile recesiuni la nivel mondial, care ar afecta inclusiv economia românească. Dacă ţinem cont că durata unui ciclu economic aferentă marilor procese de dezvoltare industrială are o medie de circa zece ani, rezultă că ar trebui fim mult mai atenţi la perioada următoare şi să calculăm ritmurile de creştere ca proces ”a la long”, nu ca poză de moment.
De remarcat și reculul maxim al PIB consemnat în perioada 2009 -2010, de după cel mai bun rezultat economic consemnat în anul 2008, care a readus rezultatele în termeni reali la nivelul din 2007 (creştere economică zero pe trei ani), deşi avansul în termeni nominali a fost unul foarte consistent, de la 416 miliarde lei la 524 miliarde lei cifre rotunde.
Dat fiind că economia a fost supraîncălzită şi atunci ca şi acum (deşi nimic nu seamănă la perfecţie, totuşi similitudinile sunt certe, de la creşterea salariilor în sectorul bugetar şi până la majorarea excesivă a pensiilor), urmează o coincidenţă ( ?) care ar trebui să dea de gândit. Creşterea de la 416 miliarde lei la 524 miliarde lei în termeni nominali, adică 26%, s-a regăsit exact în devalorizarea leului de la 3,34 lei în 2007 la 4,21 lei în 2010.
Practic, unii s-au făcut că dau mai mulţi bani, să ajungă la tot poporul care votează. Banii daţi concret în plus faţă de fundamentele economice din cărţi (ce-or mai fi acelea şi pe cine interesează ?) s-au făcut că au aceeaşi valoare cu cei deja existenţi. Senzaţia de montaigne russe a fost una intensă, cu greu stabilizată şi cu mare precize reluată.
Industria și construcţiile reevaluate în sus, intermedierea financiară a trecut pe minus
În pofida păstrării valorii de 4,8% pentru creşterea economică, au existat reaşezări multiple şi destul de consistente pe alocuri, a contribuţiilor sectoarelor economice între varianta provizorie a PIB şi cea semidefinitivă. Cele mai mari reevaluări pozitive au fost consemnat de industrie (al cărei aport la creştere s-a triplat şi s-a dus la 1,3 puncte procentuale ) şi construcţii (adusă de la un firav 0,1% tocmai la 0,7%).
În contrapartidă, o zonă-cheie reevaluată de la plus la minus ca şi contribuţie la creşterea economică a fost cea intermedieri financiare şi asigurări. Pe partea de ”Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială”, efectul moderat pozitiv a devenit nul iar activităţile profesionale şi-au văzut puternic diminuat impactul în formarea de valoare adăugată brută.
Interesant, deşi ponderea acesteia din urmă în rezultatul PIB s-a şi diminuat uşor (de la 89,8% la 89,7%), contribuţia sa la cele 4,8% consemnate per total per total a urcat de la 4,3% în varianta provizorie la 4,4% în cea semidefinitivă, în timp ce partea care a revenit impozitelor nete (metodologia le include în calculul PIB) s-a diminuat de la 0,5% la 0,4%.
