La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

La obiect

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară „provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din… Mai mult

07.02.2018

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

de Marin Pana 15.10.2017

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni reali de 4% faţă de anul 2014.
Comparat cu varianta semidefinitivă de 711.102,7 milioane lei, creșterea a fost puțin semnificativă ( +0,22%), dar suficientă încât să schimbe valoarea de 3,9% anunțată în urmă cu un an pentru creșterea economică pe 2015.

Astfel, după ce ciclul economic de șapte ani 2008 – 2014 s-a încheiat aproape exact pe zero, anul 2015 a adus un plus de patru procente în termeni reali. Bază de calcul ceva mai ridicată decât se ştia până acum şi de la care se va pleca în stabilirea PIB definitiv pentru 2016 şi a valorii pentru 2017. Tehnic, baza mai ridicată semnifică un efect de bază DEFAVORABIL pentru valorile deja anunţate pentru 2016 şi 2017.

După marea performanță de +8,5% din al doilea an de apartenență la UE și manifestarea efectelor crizei economice, au urmat doi ani de scădere, doi ani de stabilizare și au fost necesari alți doi ani pentru a reveni, în termeni reali, la rezultatul PIB din 2008 (v. tabelul).

De-abia din 2015 încoace am reluat avansul faţă de nivelul atins în 2008, ceea ce arată că am avut nevoie de şase ani pentru a relua creşterea economică după derapajul de la stabilitatea macroeconomică, provocat, nu s-a stabilit în ce proporţii, atât de criza mondială cât şi de măsurile de creştere puternică a consumului luate pe plan intern.

De reţinut, media de creştere economică pentru perioada de 8 ani 2008 – 2015 s-a situat, pe date definitiv consemnate de statistica oficială la doar 1,6% pe an iar media rezultatelor economice pentru acelaşi interval încă nu a revenit nici pe departe ( doar 96,6%) la promisa prosperitate din 2008, care s-a dovedit a fi iluzorie în decurs de doar doi ani.

Datele prezentate sunt un bun prilej pentru a aprecia cu ce ne-am ales după frenezia consumistă din anii 2007-2008 ( cu similarităţi în forţarea consumului intern cu perioada 2016 – 2017, dar care nu beneficiază şi de aceeaşi intensitate a investiţiilor străine). Atunci se putea crede că România se va duce glonț spre noi culmi de dezvoltare capitalistă. Acum la fel.

În realitate, însă, matematica elementară ne temperează rapid visurile şi percepţiile subiective. Media rezultatelor economice a anilor 2009 – 2015 a rămas cu circa trei procente şi jumătate sub nivelul atins după galopul de +16% din 2007 – 2008 ( atât fac cumulat creşterile de 6,9% din 2007 şi de 8,5% din 2008).

Mai clar, per total ani trăiţi din 2008 încoace, românii au trăit mai prost decât în acel an, pentru că nivelul de trai de MOMENT acordat atunci nu s-a dovedit a fi sustenabil. Oare, dacă ar fi ştiut în 2008 că vor trăi ani la rând mai prost şi vor tripla PERMANENT datoria externă, ar mai fi fost dornici să forţeze consumul intern ?

Ce se va întâmpla dacă avansul PIB pe 2016 şi aflat în faza de stabilire a valorii semidefinitive, va fi confirmat la +4,8% iar creşterea economică pe 2017, previzionată acum la +5,6% după ce la mijlocul anului s-a anunţat un nivel provizoriu de +5,8% ? Păi, vom ajunge la +15,1% faţă de anul 2014, care a fost exact egal cu 2008, ceea ce aduce destul de bine cu cele 16 procente din perioada 2007-2008.

Dacă ar fi să prelungim seria de rezultate definitive anunţate de INS cu rezultatele încă aflate în analiză pe 2016 şi 2017 la nivelurile actuale ( în pofida efectului de bază negativ menţionat anterior), credeţi că vom reuşi să urcăm media celor zece ani înapoi la nivelul din 2008 ? Din păcate, dacă puneţi mâna pe calculator, răspunsul sec este NU, de-abia se va ajunge pe perioada 2008 – 2017 la o medie de 99,7% din valoarea PIB consemnată în 2008.

Acum ne dăm seama ce consecinţe şi pe ce perioadă de timp pot avea măsurile luate „pe picior”, sub impulsul campaniilor electorale şi a unui deficit de explicare a finananţelor publice la nivelul populaţiei (care nu-şi pune o întrebare elementară, de unde s-ar putea da în prezent creşteri de venituri cam triple faţă de creşterea economică ?).

Să sperăm că asemănările sunt pur întâmplătoare. Adică, de data aceasta, creşterea să fie sustenabilă, fără să intervină alte probleme pe piaţa mondială şi fără alte derapaje. Reamintim, cursul de schimb a plecat de la 3,34 lei în 2007 spre 3,68 lei în 2008 și 4,24 lei în 2009 iar datoria publică a urcat brusc de la circa 13% din PIB la 40% din PIB după acordul cu FMI.

În treacăt fie spus, ar mai merita să ne reamintim că, de la zero obligații de plată prin transfer de la alte impozite și taxe decât cele dedicate special asigurărilor sociale ne-am dus spre mai mult de patru miliarde de euro pe an deficit la sistemul de pensii. Gaură pe care trebuie să o acoperim în fiecare an de la bugetul de stat, de aceea am lăsat-o moale de tot cu infrastructura rutieră şi FEROVIARĂ.

Când ne uităm pe hartă la lipsa autostrăzilor între Ardeal și Muntenia sau Ardeal şi Moldova, puteţi face legătura între ce scrie pe fluturașii de salarii bugetare şi pe taloanele de pensie și zicerea ”aici sunt banii dumneavoastră”. Nu că reducerea generală de fiscalitate nu ar fi operat în acelaşi sens de o manieră perversă, slăbind un stat care se vrea minimalist dar poate sfârşi pe bucăţi.

În speranța că de data asta va ieși altfel, ne-am apucat din nou de un consum masiv majorat imediat şi investiţii amânate la calendele greceşti, care ne vor trimite spre o stagnare de tip portughez. Dar, după vară, vine întotdeauna iarna iar revenirile treptate prin vremuri de primăvară tot şase luni durează. An de an, respectiv ciclu economic de creştere urmată de recesiune după ciclu economic de creştere urmată de recesiune.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Iulian Soare

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, prima vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. “Vom accentua dimensiunea europeană a guvernării”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă va avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles, întâlniri cu o serie de lideri europeni, printre care preşedintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker,… Mai mult

Stiri

UPDATE / Ancheta în cazul polițistului pedofil: 18 șefi l-ar fi protejat

UPDATE: Chestorul Bogdan Despescu, demis din funcția de șef al IGPR după dezvăluirile refritoare la polițistul acuzat de pedofilie, susţine că raportul Corpului de Control… Mai mult

Stiri

Justiția SUA a inculpat 13 cetățeni ruși pentru conspirație, în chestiunea alegerilor prezidențiale din 2016

Iulian Soare

Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a inculpat, vineri, 13 cetăţeni ruşi şi trei organizaţii din Rusia acuzate că au interferat în alegerile prezidenţiale americane… Mai mult

Europa

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag cere UE să nu suspende MCV-ul și să ia în considerare activarea Articolului 7 în cazul României

Iulian Soare

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (foto), îi cere președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncler, să nu suspende aplicarea Mecanismului de Cooperare și… Mai mult

Stiri

Profitul Transelectrica a scăzut cu peste 90%, mai ales din cauza scăderii tarifelor

Adrian N Ionescu

Transelectrica (TEL) a realizat un profit net de 26,4 milioane lei în 2017, în scădere cu 90,3% față de 2016, „evoluţie determinată în principal de… Mai mult

Stiri

Președintele CNCD: Formatorii de opinie ar trebui să se retragă din viața publică atunci când fac declarații discriminatorii

Vladimir Ionescu

Formatorii de opinie – fie că sunt politicieni, jurnaliști sau de altă natură – ar trebui să se retragă din viața publică, dacă fac declarații… Mai mult