Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

de Marin Pana | 5.9.2017 .

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă a anului precedent (valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).

De asemeni, rezultatul pe trimestrul II față de același trimestru din 2015 a fost menținut la +5,9%, pe seria brută și +5,7% la seria ajustată sezonier.

În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016, pentru a ajunge la peste 411 miliarde miliarde lei în semestrul unu 2017 .

Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii trei ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

Creșterile de prețuri se acumulează ameninţător. Și lista de probleme

Datele prezintă o componentă importantă de creșterea artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Majorarea consumului prin decizii administrative, cu creşterea exagerată a salariilor din sectorul bugetar, s-a combinat cu reducerea fiscalității. Semnificativ, diminuarea de peste două procente de la indicele de preţ al impozitelor a amplificat PIB cu o jumătate de punct procentual cu preţul expandării deficitului public, foarte probabil, peste limita de 3%.

Deocamdată, numai rezultatele nesperat de bune din industrie au mai susţinut echilibrele macroeconomice la un nivel acceptabil. Contribuţia acestui sector-cheie, care dă tonul pentru întreaga economie, a fost mai mare decât cea a comerţului, segment inflamat de creşterea veniturilor dar fără acoperire suficientă într-un spor pe măsură de productivitate a muncii.

În acest tablou majorările de indici de prețuri pe aproape toată linia, cu excepția notabilă a sectorului de informaţii şi comunicaţii ( performerul absolut al primei părţi a anului în curs prin creşterea de 12,7% în volum), se acumulează ameninţător şi se vor vedea în curând la nivelul inflaţiei măsurate prin indicele preţurilor de consum.

Valorile consemnate în sectorul public ( +17,3%) şi construcţii (+16,6%) sunt de-a dreptul destabilizatoare pentru capacitatea economiei de a prelua şocuri de asemenea amploare. Ele au diminuat serios, în primul caz, şi chiar au penalizat deja, în cazul construcţiilor, avansul economic. Un semn de întrebare se conturează destul de clar la valoarea de 0,0% oferită pentru tranzacţiile imobiliare.

În ce privește utilizarea PIB, consumul populației şi al administraţiei publice au dat aproape integral creşterea economică ( 5% şi, respectiv, 0,5% ca efect asupra PIB), cu o formare brută de capital fix în mare suferinţă ( doar +1,1% în volum, cee ace va afecta performanţele economice în anii care vin), doar +0,2% ca efect pe PIB.

Foarte important, am avut un minus semnificativ, de -0,7%, pe rezultatul de creştere ca urmare a evoluţiilor din comerţul exterior ( mascat provizoriu prin influenţa pozitivă din variaţia stocurilor). Unde creşterea exporturilor, deşi bună (+8,7%) nu a reuşit să ţină pasul cu cea a importurilor (+10%). De reţinut, preţurile la export (+2,2%) au pierdut net meciul cu preţurile la import ( +3,7%) ca urmare a dezechilibrelor induse în economie prin gestiunea defectuoasă a politicii de venituri.

Datele INS prezentate mai sus arată o cantitate bună dar o calitate slabă a creșterii economice.

În mod clar nesustenabilă pe actualele tendinţe, în care creşterea veniturilor surclasează sistematic rezultatele oricât bune din sectorul productiv şi induce majorarea costurilor acestuia.

Practic, se merge pe ideea că nu puteţi produce voi (afacerile) şi plăti taxe şi impozite cât putem cheltui noi ( statul), prin asumări hazardate de creşteri ale veniturilor bugetarilor şi pensionarilor.

Publicat la data de 5.9.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Situaţia economică a României şi aşteptările populaţiei

Raportul dintre sumele intrate net în ţară ca investiţii directe şi soldul (cronic negativ) al contului curent al balanţei de plăţi a României s-a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română