Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2016 arată aceeași valoare brută din anii anteriori (+4,3%), dar o creștere ușoară pe seria ajustată sezonier ( de la 3,9% la 4,2%). Cu alte cuvinte, începutul de an a fost la fel de bun ca și în anii precedenți și chiar peste dacă se ține cont de sezonalitate.
Problema acestui an este, însă, calitatea creșterii PIB, precum și costul cu care se obține o asemenea ”cantitate”.
Trebuie precizat că ponderea primului trimestru în rezultatul de ansamblu al unui an este relativ redusă, undeva în jur de 20% în loc de 25%, cât ar fi fost în cazul unor rezultate distribuite uniform pe parcursul celor patru trimestre ale anului. Evoluția din 2015 este concludentă în acest sens, cu o valoare finală destul de clar sub cea din primul trimestru.
Nivelul de creștere economică ce va fi comunicat către Eurostat pentru comparabilitate pe plan internațional este de 4,2%, urmare a ajustării datelor brute după sezonalitate.
Rămâne neclar ce anume a determinat o astfel de diferență minoră la trecerea de la seria brută la seria sezonieră, din moment ce în anii trecuți, la aceleași cifre brute și același prim trimestru al anului, diminuarea a fost de patru zecimi de procent (vezi tabelul).
Dacă se privește localizat în timp, din perspectiva evoluțiilor de la un trimestru la altul, se poate observa că valoarea înregistrată la începtul acestui an este cea mai mare din ultimele șase trimestre și a egalat nivelul din trimestrul III 2014.
Una peste alta, creșterea înregistrată în primul trimestru din 2016 trebuie abordată prudent deoarece a fost obținută prin expandarea consumului intern, fără a avea investiții majore în derulare și cu prețul accentuării deficitului comercial, care s-a apropiat de două miliarde de euro.
Doar pe ultima sută de metri, industria, cea care dă tonul în întreaga economie, a reușit să revină pe plus față de datele consemnate în același trimestru al anului precedent, iar asta cu un modest +0,6%. Este un semnal important că activitatea productivă nu a reușit să cupleze într-o proporție rezonabilă la stimularea consumlui prin creșterea cu caracter excepțional a veniturilor populației.
Pe scurt, în privința evoluției PIB, se poate că mărimea creșterii e bună dar calitatea e proastă prin lipsa de sustenabilitate și efectele secundare ce nu vor întârzia să apară. Presiunea pe inflație încă nu se simte, fiind mascată de reducerea taxării, conjunctura de moment a prețurilor volatile și situația internațională favorabilă.
Nu același lucru se va putea spune despre tendința de creștere a cursul de schimb leu/euro, mai ales după ce se va simți în piață, încă de la începutul lunii iunie majorarea veniturilor în lei cu aproape 20% pentru 1,1 milioane de salariați. La care se adaugă dificultatea de a limita majorarea suplimentară a altor venituri în perioada electorală care abia începe.
În context, aducerea producției la niveluri mai înalte este grevată de creșterea prețurilor de producție și de relansarea încă anemică a cererii pe piețele externe.
Vom asista după mijlocul acestui an la trecerea din poziția de deficit de cerere, pe care am fost în ultimii ani, la poziția de excedent de cerere, mult mai greu de gestionat pentru a păstra echilibrele din economie și valoarea activelor acumulate deja.
