Creșterea producției industriale pe primul semestru al anului se află la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, cu excepția anului 2012, în care avansul economic a fost de doar 0,6%.
Datele arată că o majorare robustă a producției industriale este necesară pentru o creștere semnificativă a PIB (deși reciproca nu este neapărat valabilă – vezi anul 2011).
În pofida faptului că reprezintă doar aproximativ un sfert din PIB, industria este principalul sector de activitate, cel care dă tonul general pentru rezultatele sustenabil pe termen mediu și lung din economie. Astfel, rezultatul înregistrat în prima jumătate a anului în curs rămâne îngrijorător de redus, în pofida nivelului relativ ridicat înregistrat de PIB din același interval (preliminat la +3,7%).
Perspectivele de creștere mai pronunțată pe partea de valoare adăugată brută adusă în economie de industrie rămân incerte, dată fiind scăderea destul de pronunțată a prețurilor producției industriale, peste ceea ce s-ar fi putut invoca prin reducerea costurilor cu energia consumată.
Indicele prețurilor producției industriale, calculat de INS la mijlocul anului ca modificare în nivelul prețurilor din industrie într-o anumită lună față de aceeași lună a anului precedent, a scăzut continuu în ultimii patru ani, astfel încât valoarea cumulată tinde să se ducă sub nivelul inflației înregistrate în același interval de timp de indicele prețurilor de consum.
Astfel, dacă inflația cumulată a fost în intervalul iunie 2010 – iunie 2015 de 15%, IPPI aferent a fost de 15,9%, după ce marcase un nivel maxim de 18,3% în urmă cu un an.
Scăderea se manifestă atât pe piața internă cât și pe piața externă, fiind mai pronunțată pe aceasta din urmă și cu un trend invers. Dacă reducerea prețurilor la intern pare a se fi plafonat, ea continuă la extern.
Divergența dintre evoluția prețurilor pe piața internă și cea de pe piața externă se poate explica la o privire asupra modificărilor de preț care s-au produs pe sectoare de activitate industrială.
Astfel, bunurile de folosință îndelungată și bunurile de uz curent, destinate cu precădere pieței interne, au consemnat cele mai mari creșteri de preț.
Indicele preţurilor producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) – pe marile grupe industriale :
Prin contrast, bunurile intermediare ( piese, subansamble etc.) au avansat cu doar 0,2%, în timp ce bunurile de capital au înregistrat o ieftinire substanțială, de 2,5%. Or, exporturile României sunt bazate în proporție de trei sferturi, ca sume în valută aduse în țară, exact pe aceste două categorii de produse. În context, singura veste bună este reducerea facturii la energia importată.
Ponderile pe livrările din industrie sunt de ceva mai mult de 70% pentru piața internă și de aproape 30% pentru piața externă. Acest din urmă procentaj devine tot mai important, în condițiile în care diminuarea prețurilor de vânzare pe piața externă afectează tot mai vizibil încasările din export. Exact acelea care au permis revenirea din criza economică recentă.
În plus, reducerea încasărilor în valută pentru același volum de marfă livrată reduce valorificarea resurselor la export și induce o creștere suplimentară a deficitului comercial, dincolo de politica declarată de majorare a veniturilor populației. deficit care se va duce în contul curent, va trebui acoperit din investiții străine și gestionat corespunzător prin politica monetară.
Un răspuns
Ce altceva s-ar putea in intimpla, in lipsa a 7 ani de investitii industriale straine?Nu vi se pare ciudat, ca in paralel cu caderea industriala, PIB-ul Romaniei „duduie”, crescut de minareli statistice?