Creșterea economică de 0,2% înregistrată de România în anul 2012 apare drept cantitate neglijabilă, pierdută în marja de eroare, trei factori interni și externi cauzând diferențele mari între prognozele Guvernului de atunci și rezultatul înregistrat la final.
”0,2% nu este o cifră care să-mi dea siguranță, pentru că este în limita de eroare, poate fi și o chestiune de curs. Anul 2012 a fost un an pierdut, pentru că nu exista niciun motor de creștere”, a comentat, pentru cursdeguvernare.ro, economistul Mircea Coșea.
La sfârșitul anului 2011, autoritățile române estimau o creștere de 3,5%-4% pentru 2012, pentru ca în discuțiile cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană să se meargă pe un avans prognozat al PIB de 1,7-2,7%. În cele din urmă, Guvernul Boc a fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2012 pe o prognoză de creștere economică de 2%.
Diferențele dintre estimările fostului guvern Boc și rezultatul măsurat de INS după un an sunt explicate de economistul Mircea Coșea prin 3 factori interni și externi care au încetinit economia României.
1. Factorul internațional. ”România este dependentă de trei țări din vestul Europei – Germania, Franța și Italia – în privința comerțului exterior. Încetinirea ritmului de creștere în aceste țări a făcut ca și exporturile României să nu fie la nivelul planificat.
Din exterior a fost și influența pe care incapacitatea Uniunii Europene de a găsi metode de ieșire din criză, care a dat o oarecare nesiguranță mediului de afaceri, care s-a reflectat și asupra României, prin încetinirea foarte importantă a ritmului investițiilor străine”.
2. Factor intern. ”Am avut o agricultură slabă și o instablitate politică de proporții europene. România n-a fost capabilă să-și rezolve singură problemele politice și și le-a europenizat, țara intrând într-un con de nesiguranță și de nepredictibiliatate pentru investițiile străine.
3. Lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung. ”Anul 2012 a fost un an de pompieristică, de guvernare de la o zi la alta, n-au existat obiective foarte clare, n-au existat politici proactive, nu s-au creat locuri de muncă, am mers orbește pe sfaturile FMI, care a condus politica de austeritate pe care greu o mai putea suporta economia”.
În privința creșterii, totuși pozitive, fie ea și de numai 0,2% din anul 2012 față de 2011, Mircea Coșea consideră că aceasta are la bază creșterea consumului, generată în primul rând de majorarea salariilor din sectorul bugetar cu 8%, la jumătatea anului 2012.
”A fost o creștere statistică a consumului care a dus la o creștere economică minoră. Majorarea salariilor bugetarilor și o politică mai agresivă a consumului, prin facilități, au oferit posibilități de cumpărare a unor bunuri”, consideră profesorul Coșea.
Eurostat: Situația din Europa și din cele 3 mari țări partenere comerciale ale României
România a înregistrat o creștere economică firavă, de + 0,2%, și în trimestrul al IV-lea al anului 2012, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit datelor INS, însă în medie Uniunea Europeană a scăzut cu – 0,5%, iar zona euro a înregistrat o diminuare a PIB cu – 0,6%
În întreg anul 2012, PIB a scăzut cu 0,5% în zona euro și cu 0,3% în UE 27.
Cele trei țări de care depinde exportul României – Germania, Franța și Italia – au înregistrat scăderi economice în ultimele trei luni ale anului 2012 comparativ cu trimestrul precedent, fapt care confirmă argumentația lui Mircea Coșea.
Germania a avut o scădere de -0,6%, Franța de -0,3%, iar Italia de – 0,9%, cea mai abruptă din UE, în trimestrul IV al anului 2012 față d etrimestrul III, potrivit datelor publicate joi de Institutul European de Statistică Eurostat
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2011, în trimestrul IV al anului 2012, Germania a avut, totuși, o creștere cu +0,4%, însă Franța a înregistrat scădere de -0,3%, iar Italia de -2,7%.
Un răspuns
I.1.Anul 2012 a fost pierdut pentru economie, la fel ca si anii 2000-2008, in care Romania n-a avut nici un „program economic pro-activ”.Din laudatele „cresteri” economice, ne-am ales cu o masiva indatorare externa si pierderea a milioane de locuri de munca.Cresterile economice „consumeriste”,nu pot avea decit astfel de rezultate,in urma lor negasindu-se realizari de infrastructura fizica rutiera,industriala,oraseneasca, ori intreprinderi industriale si agricole.
2.Estimarile prezente,ca si cele din trecut, nu au ca fundamente programele economice pro-active nationale cu obiective economice concrete,evaluabile anual in termeni fizici si financiari,ci plecari aleatorii de la posibile trenduri economice din tarile UE,de care depind (teoretic)exporturile intreprinderilor industriale straine din Romania.Este usor de inteles, de ce,din evaluarea 2011, de crestere economica de 3,5-4 la suta in 2012,a ramas o cifra aflata in marja de eroare a evaluarilor – trendul economic extern nefiind evaluabil, decit la modul negativ, descrescator – datorita crizei.La fel se va intimpla si cu evaluarile pentru anul 2013.
2.Dupa disparitia economiei si industriei „nationale”,lipsesc activele economice,asupra carora existau tehnici de evaluare statistica si influentare in directia cresterii economice,prin politici specifice,in aceasta directie.
Intreprinderile straine au propriile politici de export,de crestere sau diminuare a productiei,de dezvoltare fizica sau relocare etc.,necunoscute si neevalabile de catre institutiile nationale de prognoza economica.Este usor de inteles ce banda larga de „aproximare” exista in proiectele si planificarile anuale bugetare,cit si valoarea practica a asa ziselor „bugete multianuale”,a caror constructie, ar corespunde viitoarei „perfectionari” a tehnicilor de panifcare-dezvoltare economica nationala, in 2014-2016!