Deficitul comercial a urcat la 993,5 milioane euro după primele două luni ale anului, valoare cu 76% mai mare decât în aceeași perioadă din anul precedent.
Ca urmare, gradul de acoperire a importurilor pe baza exporturilor realizate s-a diminuat considerabil (de la peste 90% s-a dus la sub 80%) și s-a apropiat, atenție, de valoarea din 2009.
Ritmul de creștere al importurilor, dublu față de cel al exporturilor
Anul acesta, importurile au crescut într-un ritm mai mult decât dublu față de exporturi (8,5% față de 4,1%, la valori exprimate în euro).
Iar acest lucru s-a produs pe fondul unei evoluții în creștere semnificativă, cu ritmuri de +9,5% la export și +13,4% la import în februarie 2016 față de aceeași lună a anului precedent.
Este un semnal de alarmă timpurie dacă ținem cont ce s-a întâmplat după contraperformanța din 2009 din schimburile externe și dacă ne uităm că avem slabe șanse să mai reedităm creșterea economică bazată pe export, în absența investițiilor necesare și a unei cereri externe care să fie în exapansiune.
La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 7,1% iar cea a importurilor de 9,5%.
Rezultatul a fost o creștere cu aproximativ 30% a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa 752 milioane euro în primele două luni din 2015 până la 980 milioane euro în aceeași perioadă a lui 2016.
Simultan, pe zona schimburilor extracomunitare, trebuie semnalată o schimbare majoră. De la un excedent de 187 milioane euro am trecut la un deficit de 14 milioane euro. Este rezultatul unor exporturi mai mici cu 4,5% în afara UE și a unor importuri mai mari cu 4,9%. Iar asta în pofida întăririi dolarului american, moneda în care se fac marea majoritate a acestor tranzacții.
Una peste alta, deficitul cu statele UE a sporit considerabil iar excedentul cu statele din afara UE a fost pierdut integral, deși un leu mai slab ar fi trebuit să ne ajute să ne întărim competitivitatea pe această din urmă relație.
În aceste condiții, ar fi de discutat reorientarea dinspre exteriorul UE către interiorul ei, unde deja se concentrează parcă prea mult din comerțul exterior cronic deficitar.
Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a urcat de la 73,7% în anul precedent până la 76,2% în 2016. Ea s-a situat, în continuare sub ponderea importurilor intracomunitare (care au crescut și ele de la 77,2% la 78,4%).
Desigur, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (de la 26,3% la 23,8% în cazul exporturilor și de la 22,8% la 21,6% în cazul importurilor).
Grupa de mașini și echipamente susține întreg comerțul exterior
Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de un miliard de euro, adică deja cam 0,6% raportat la PIB-ul estimat pentru anul 2016.
Iar aici nu este vorba despre grupa de mașini și echipamente de transport, care a ajuns să reprezinte 48% din exporturile românești.
Datele INS arată că sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut integral schimburile externe prin soldul pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +53%.
Soldul schimburilor sectoriale a fost negativ în toate celelalte cazuri, inclusiv la produsele agroalimentare, unde ajunsesem recent la un oarecare echilibru.
Exporturile de produse chimice și conexe acestora au coborât la ceva mai mult de un sfert din importurile pe acest segment.
Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a depășit suma totală consemnată și a ajuns să reprezinte un greu de calificat, dar sugestiv prin coincidența cu numărul european de urgență, 112% din soldul negativ al schimburilor externe.
