La finele anului 2015, costul orar al forţei de muncă a fost cu 10,74% mai mare decât în urmă cu un an, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Mai mult de jumătate din această creștere s-a localizat în ultimul trimestru al anului, când avansul cheltuielilor cu angajații a fost de 6,13% (datele sunt în formă ajustată cu numărul zilelor lucrătoare și sezonier).
Ponderea cea mai importantă în această evoluție de pe piața muncii a avut-o sectorul bugetar.
Astfel, în trimestrul IV 2015 față de trimestrul IV 2014, costurile cu forța de muncă în sectorul de sănătate și asistenţă socială s-au majorat cu 21,31%, în învățământ cu 17,37% iar în administrație publică, apărare și asigurări socuiale cu 11,49%.
Pentru referință, trebuie menționat că cea mai importantă creștere din sectorul privat a fost de 14,33% la grupa ”activități de spectacole culturale și recreative” iar în industria prelucrătoare ( cea care dă tonul pentru întreaga economie) s-a consemnat un nivel de 10,11%.
Singura scădere de cost salarial s-a produs în industria extractivă ( -2,45%).
Ca urmare a acestor evoluții, decalajul dintre salariile din sectorul de stat, mai mari, și cele din sectorul privat, mai mici, s-a accentuat.
Asta în pofida faptului că primele provin din taxele achitate pe baza celor din urmă, ceea ce a și condus la o creștere a ponderii salariilor din sectorul bugetar peste limita de 7% din PIB, asumată de România prin programele derulate cu instituțiile internaționale.
La un nivel de circa 28% din PIB al taxelor și impozitelor colectate în total la bugetul general consolidat, acel prag era menit să păstreze nivelul salariilor bugetarilor la un sfert din sumele strânse de la populație și gestionate de stat.
Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare din România ( 33% față de 45% media UE), nu permite o creștere în continuare a acestor salarii, fără o colectare mai bună.
În condițiile în care creșterea de productivitate a muncii în industrie preliminată pentru anul 2015 se află în apropiere de zero, aceste majorări de costuri salariale au stimulat consumul și au permis închiderea deficitului de cerere dar au și redus din competitivitatea mărfurilor și serviciilor românești.
În plus, ele vor mări artificial rezultatul PIB (în compoziția căruia se prezumă că sumele primite în plus de bugetari au în contrapartidă o îmbunătățire a prestațiilor).
