România se află în situaţia paradoxală de a avea la această oră cele mai mici costuri de împrumut din istorie, rămânând, în același timp, în topul țărilor europene care se împrumută cel mai scump.
Motivul, spun analiştii financiari, ţine de gradul de risc asociat în continuare ţării noastre, dar şi de nivelul de dezvoltare economică, mult mai scăzut decât cel al statelor din regiune.
Randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung a ajuns în luna august 2015 la circa 3,99% pe an, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de nivelul minim istoric înregistrat în luna februarie a acestui an, de 2,83%, reiese din datele Eurostat.
România se află astfel pe locul trei la nivel european, după Cipru (6%) şi Croaţia (4,23%), care a aderat la UE în 2013, din punct de vedere al costurilor de împrumut. Grecia, care nu a transmis încă datele aferente lunii august, a avut cu siguranţă cea mai proastă evoluţie de la nivel european, având în vedere că în luna iulie randamentul mediu al obligaţiunilor pe termen lung a fost de 11,43%.
„Noi ne aflăm din punct de vedere al costurilor de împrumut în cel mai bun punct, sunt cele mai mici din istorie, dar, în comparaţie cu alte state, în context internaţional, situaţia nu este chiar atât de bună (…) Investitorii se uită la statisticile şi clasamentele europene, la nivelul de dezvoltare, la PIB-ul pe cap de locuitor, la riscuri”, a explicat analistul financiar Aurelian Dochia (foto), pentru cursdeguvernare.ro.
Metodologia folosită de Eurostat pentru calcularea acestor randamente medii este cea pe baza căreia se stabileşte criteriul de convergenţă al dobânzilor pe termen lung, un indicator cheie pentru aderarea la zona euro.
Bulgaria, Ungaria sau Polonia – mai atractive: De ce?
Investitorii sunt dispuşi să împrumute statele din regiune la costuri mai mici. Astfel, randamentele medii pentru obligaţiunile bulgare pe termen lung au fost, în august, de 2,36%, pentru cele ungare de 3,72%, iar pentru cele poloneze de 3,16%. Cele mai bune rezultate la nivel european s-au înregistrat în Slovacia (0,47%) şi Germania (0,71%), stat de referinţă în momentul de faţă.
„Cehia şi Slovacia au de mulţi ani stabilitate şi predictibilitate. Nu au avut episoade de impredictibilitate cum am avut noi. Chiar şi Polonia are o imagine mult mai bună. Polonia nu a avut după 2008 niciun moment de recesiune şi este privită drept o ţară cu risc scăzut.
Pentru România şi pentru Bulgaria lucrurile nu stau chiar aşa, dar Bulgaria, spre deosebire de noi, are o politică monetară diferită. Cursul leva/euro este fix şi atunci nu există acest risc valutar”, explică Aurelian Dochia.
În ceea ce priveşte Ungaria, ţara vecină se bucură încă de un avantaj istoric pe care îl are în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare, dar şi de poziţia geografică mai favorabilă şi de starea bună a infrastructurii.
„Ungaria beneficiază încă de demarajul mult mai bun pe care l-a avut în anii ’90. Chiar dacă în ultimii şase ani a avut o pierdere de viteză foarte mare, se bucură în continuare de avantajul din istoria ei mai veche. Ungaria are o economie mai eficientă, un PIB pe cap de locuitor mai mare, este mai atractivă din punct de vedere al investiţiilor. Are şi avantajul geografic de a se afla la graniţa cu Austria şi atunci legăturile sunt mai uşoare cu vestul Europei, iar infrastructura este mai bună”, potrivit lui Aurelian Dochia.
Analistul a arătat totodată că aceste evoluţii sunt, în parte, efecte ale politicilor băncilor centrale din ultimii ani, politici care au distorsionat pieţele financiare.
Investitorii se aşteaptă ca Fed să decidă o eventuală majorare a dobânzii cheie de politică monetară, decizie care ar putea duce la creşterea costurilor de împrumut a statelor emergente.
În 2015, Guvernul a cheltuit 6,7 miliarde de lei pe dobânzi
În primele şapte luni din 2015, România a plătit dobânzi în valoare de 6,7 miliarde de lei, în scădere cu 8,1% faţă de perioada similară a anului trecut, reiese din datele Ministerului Finanţelor Publice (MFP).
Deşi suma a scăzut, Guvernul a cheltuit mai mulţi bani pentru aceste obligaţii financiare decât pentru investiţii. Astfel, cheltuielile de capital, investiţiile directe ale statului, au fost de numai 5 miliarde de lei în primele şapte luni ale anulu, iar cofinanţările pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile au fost cu doar 10,4% mai mari decât cheltuielile cu dobânzile.
În 2014, dobânzile plătite de România s-au ridicat la 10,1 miliarde de lei, adică 1,5% din PIB şi 4,5% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce în 2013 acestea au fost de 10,7 miliarde de lei, respectiv 1,7% din PIB şi 5% din cheltuielile totale.
Anul 2015 este vârf de plată la datoriile contractate în perioada crizei.
Necesarul de finanţare în 2015
În 2015, România are un necesar de finanţare de 61 de miliarde de lei, potrivit datelor MFP. Mai exact, trebuie să găsească surse de finanţare pentru deficitul asumat de 13 miliarde de lei şi să plătească rate de capital în valoare de 48 de miliarde de lei.
Din cele 48 de miliarde de lei, reprezentând împrumuturi ajunse la scadenţă, statul va refinanţa prin titluri de stat suma de 32,5 miliarde de lei. Practic, 67,7% din această datorie ajunsă la scadenţă va fi „rostogolită” prin noi împrumuturi. Prin urmare, se vor plăti doar 12,1 miliarde de lei aferente unor împrumuturi externe şi 3,3 miliarde de lei rate de capital aferente împrumuturilor de pe piaţa locală.
La jumătatea anului, bugetul general consolidat înregistra un excedent de 4,1 miliarde de lei, iar Finanţele efectuaseră rambursări de rate de capital în valoare de 26,4 miliarde de lei, din care 13,2 miliarde de lei prin rostogoliri.
Evoluţia datoriei publice
În luna iunie, datoria publică a României a ajuns la 259,4 miliarde de lei, respectiv 38,4% din PIB. Echivalentul a 111,6 miliarde de lei este datorie în euro, iar echivalentul a 26,3 miliarde de lei este reprezentat de datoria în dolari, diferenţa fiind în lei şi o mică parte (echivalentul a 2,4 miliarde de lei) în alte valute.
Datoria totală a administraţiei publice centrale se ridica, la jumătatea anului, la 244 de miliarde de lei, iar cea a administraţiei publice locale de 15,3 miliarde de lei.
Din structura datoriei publice, în funcţie de data scadentă a împrumuturilor, reiese că 243,6 milairde de lei trebuie restituiţi pe termen mediu şi lung, iar 15,8 miliarde de lei pe termen scurt.
