Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna iunie 2015 a fost de 1.818 lei, în creștere cu 0,7% față de luna precedentă.
Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația lunară a urcat de la 132,6% în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor) până la 137,5%.
Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a fost de 407 euro în termeni nominali și 815 euro ca putere de cumpărare comparabilă la nivel european (ținând cont de prețurile mai mici de la noi).
De reținut, însă, valoarea amintită este practic aceeași ca și în luna mai, urmare a creșterii cursului euro/leu și cu peste trei procente sub nivelul maxim istoric atins în aprilie a.c.
Față de iunie 2014, creșterea nominală a salariului net a fost de 7,8% iar cea creșterea reală a salariului (după ajustarea cu inflația) de 9,5%.
Ceea ce înseamnă că a urcat peste indexarea de cinci procente acordată pensiilor pe care le alimentează prin impozitare, respectiv că s-a înregistrat o ușoară ameliorare a deficitului cronic al bugetului asigurărilor sociale.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat, ca de obicei, în sectorul extracției petrolului brut și a gazelor naturale (5.019 lei), iar cele mai mici pe zona de hoteluri şi restaurante (1.032 lei). Raportul dintre acestea s-a păstrat sub pragul de 5 la 1.
De notat majorarea salarială cu 16,5% înregistrată la fabricarea băuturilor (!?) și valorile de peste zece procente consemnate la fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice, activități de editare și fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor.
La polul opus, cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe segmentele extracției petrolului brut și gazelor naturale (-23,1%, dar conjunctural, urmare a primelor din luna precedentă) și de peste 9,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, activități auxiliare intermedierilor financiare, silvicultură și exploatații forestiere precum și servicii anexe extracției.
În sectorul bugetar s-a înregistrat o majorare ușoară a câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+0,4%) și mici diminuări pe segmentele de învățământ (-0,6%) și sănătate și asistență socială (-0,8%).
Productivitatea care alimentează salariile
Cât privește productivitatea muncii, care ar trebui să stea la baza majorărilor de salarii, cele mai recente date disponibile ale INS arată un îngrijorător declin de 0,7% pe primele cinci luni din 2015 și, încă și mai grav, un trend descrescător.
Pe scurt, nu există premisele reale pentru majorări de salarii nici în sectorul privat și, cu atât mai mult, în sectorul bugetar.
Aici se conturează o mare problemă pentru echilibrele macroeconomice, deoarece diferența se va duce inevitabil în inflație, mascată pe moment de reducerea TVA la alimente, și/sau creșterea deficitului de cont curent, cu posibilitatea devalorizării leului pentru menținerea competitivității internaționale.
Cert este că un decalaj de circa zece procente între creșterea salariului real și creșterea productivității muncii ar fi trebuit să aprindă un bec roșu pe tabloul de bord al Executivului și reclamă, dacă nu măsuri urgente, măcar abținerea de la orice promisiuni fără fundament economic.
Mai ales că raportul asupra inflației dat publicității de BNR indică menținerea inflației în teritoriul negativ încă trei trimestre, ceea ce, în mod evident, nu oferă motivație pentru alte majorări de salarii. În condițiile adoptării Codului Fiscal în forma deja trecută prin Parlament dar retrimisă de la promulgare, estimarea privind creșterea anuală a prețurilor este de -0,3% pentru finalul acestui an și doar +0,7% pentru sfârșitul lui 2016.
5 răspunsuri
Un articol slab …
Productivitatea muncii este direct legata de investitii si nu de salarii …. Daca un patron vrea productivitate mare , atunci cumpara cele mai performante utilaje. Doar marind salariile , nu se obtine un spor la productivitate , decat intr-o foarte mica masura.
Deci salariile au crescut nu pentru ca a crescut productivitatea, ci pentru ca era necesar un nivel decent al veniturilor. Acest nivel ar trebui sa fie la minim 2000 lei in Romania, abia atunci , nu va mai alerga patronul dupa oameni , ci vor veni oamenii sa il roage sa le dea de munca. Cu 2000 lei net , necalificatul din Modova , poate veni cu alti 2-3 prieteni la Bucuresti , inchiriaza locuinta ssi poate trai cu ce ii ramane . Cu 700 lei cat e acum salariul minim , oricine lucreaza pe banii astia , consuma din alte surse diferenta ( se imprumuta , ia de la parinti etc .)
Sper ca pe viitor sa vad un articol in care sa se arate ca la investitii de 1000 de ori mai mici ca in Germania , avem productivitate mai mica cu 50 % …….
@Alexu….articolul se refera la productivitatea muncii si atunci este justificat sa te rezumi doar la analiza acestui factor de productie. Insa ar fi bine sa ne uitam la toti factorii de productie (ex. capital, forta de munca) si sa analizam toate interdependentele….daca tot dam sfaturi Guvernului cu beculete rosii, sa le zicem ca exista conditii reale de crestere a productivitatii, chiar si in conditiile cresterii de salarii (pana la urma trebuie sa reducem si decalajul fata de tarile din vest…nu putem avea 25% din veniturile lor, dar costuri de viata similare, altfel o sa ne plece toata forta de munca din tara).
Si aici, da, ai perfecta dreptate, daca ne referim la toti factorii de productie, atunci trebui sa iei in calcul analiza unor indicatori precum investitiile in tehnologii noi (care necesita mai putin personal, consuma mai putina materie prima, energie, etc.), cresterea eficientei (ex. organizarea mai eficienta a activitatii, relocarea catre centre de profit cu costuri mai scazute, etc), reducerea costurilor reale (ex. eliminarea cheltuielilor inutile, dublate, care nu sunt indreptate catre un rezultat palpabil, etc.), corelatia cu ciclul economic (ex. adaptarea productiei la cererea de astfel de produse/servicii din piata, pentru a obtine pretul cel mai bun), standardizarea proceselor de productie (ex. care sa iti permita sa faci analize simple cu portiunile din proces asupra carora trebuie sa te apleci ca sa le faci mai eficiente – ex. externalizarea portiunii respective , daca la nivel intern este produs mai scump…etc.)
@Alexu si Geko. Macro productivitatea se calculeaza fara sa iei in calcul ce o alimenteaza. In fond chelnerul german nu alearga de 10 ori mai mult si chiar daca berea sau cafeaua e un pic mai scumpa la local tot nu justifica diferenta de salarii intre chelnerul german si cel roman. Problema e ca traind intr-o societate care are salarii mari toti au salarii mari. Si atunci de unde ceea ce numim productivitate? Pai dincolo de bla bla-ul comun adica masini si utulaje care sunt productive intervin si alti factori. Adica bradul si proiectarea. Adica ce vreau sa spun? Pai cem mai mare producator european de pantofi e Romania dar valoarea cea mai mare o vinde Italia. Ce inseamna asta? Ca italienii ii fac la noi si ii vand ca fiind ai lor. In Bulgaria se fac niste utilaje de taire cu plasma exceptionale pe care le cumpara nemtii si le vand exact de 10 ori mai scump. Asta nu e productivitate reala ci efectiv e brand. Pe de alta parte Aple proiecteaza iphone le gandeste si lasa pe alti sa faca productia. Ca si hainele lohn asta inseamna ca gandesc produsul. De fapt tipul asta de productivitate in care occidentalii vand produse scump pe baza faptului ca le gandesc ei si le dau sa le faca altii nu e chiar productivitatea aia data de utilaje performante si productia de chestii superspecializate. Fiecare putere fie ea Germania SUA sau Japonia au insule de produse hiperspecializate pe care le produc ei si care merita apelativul de productivitate adica produse high tech pe care nimeni nu le mai face la fel. Insa exista o mare de produse (vezi de exemplu pantofi sport adidas sau nike) care sunt facute pe 2 centi de negri si care se vand exorbitant de scump iar asta nu e o adevarata productivitate. Asta e o forma moderna de sclavie. Te bazezi pe faptul ca ai piata unde pompezi reclama si vinzi scump ceea ce cumperi ieftin. Dupa aceea te numesti putere economica si consideri ca esti productiv si romanii sau grecii vezi doamne sunt mai putin productivi. Un produs romanesc facut pe exact aceleasi utilaje ca-n Germania e vandut mai ieftin. In felul acesta neamtul e mai”productiv” din cauza faptului ca lumea crede ca el face lucruri bune….
erata – nu luati in seama greselile de redactare(daca vreti) :))
Scuze moderatorului. Verific doar modul/posibilitatea publicarii unui tabel…Multumesc anticipat.
% 2010 2011 2012 2013 2014 Media
Trim. 1 19,44 19,53 19,11 19,08 19,44 19,32
Trim. 2 23,47 23,21 23,64 23,23 23,43 23,40
Trim. 3 27,16 27,65 27,61 27,69 57,57 27,54
Trim. 4 29,93 29,61 29,64 30,00 29,56 29,75
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Sem. 1 42,91 42,74 42,75 42,31 42,87 42,72
Sem. 2 57,09 57,26 57,25 57,69 57,13 57,28
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00