În comunitatea idilică din sudul Bavariei, Wildpoldsried, 2.600 de săteni sunt parte a unui experiment legat de energia regenerabilă, cunoscută sub numele de Energiewende.
Trecerea de la energia nucleară şi cea pe bază de cărbune la energie verde este cel mai complex proiect al Germaniei, după reunificarea ce a avut loc în urmă cu două decenii, scrie Financial Times.
Consumatorii se plâng, însă, că au crescut preţurile la energie, iar industria se plânge de un risc la adresa competitivităţii – aşa că cine va câştiga alegerile din 22 septembrie va trebui să facă faţă presiunilor din acest domeniu.
În Wildpoldsried, multe dintre locuinţe şi instituţiile publice sunt dotate cu panouri solare şi multe îşi obţin energia din combustibil de biomasă. Turbine eoliene, finanţate de localnici, împânzesc împrejurimile şi câteva clădiri ale fermelor din zonă au centrale cu biogaz.
Acestea şi alte proiecte similare produc 500% din necesarul de energie din Wildpoldsried.
Datorită legii privind energia regenerabilă, care prioritizează energia eoliană şi pe cea solară faţă de cea pe bază de cărbune sau gaze, surplusul de electricitate valorează anual 5 milioane de euro pentru statul respectiv şi este livrat în reţea.
Proiectul de lege se sprijină pe plata unei taxe suplimentare adăugate la facturile de electricitate din Germania. În parte, datorită interesului manifestat de sate precum Wildpolsried, energia regenerabilă s-a extins mai rapid decât s-a prevăzut. “Cred că oamenii au fost surprinşi că Energiewende se implementează atât de rapid”, spune viceprimarul localităţii, Günter Mögele.
Cu toate acestea, acest lucru creşte costul subvenţiilor, creează ineficienţe şi depăşeşte abilitatea de a dezvolta rezerva necesară de energie şi infrastructura de depozitare în sprijinul acesteia.
Ministrul mediului a estimat că, de fapt, costurile reale ale proiectului ar putea ajunge la un trilion de euro.
Claudia Kemfert, expert în energie la Institutul German pentru Cercetare Economică din Berlin spune că “Frustrarea cea mai mare a nemţilor erau penele de curent şi pericolele energiei nucleare. Acum nemţii se tem de Energiewende. Procesul este prost gestionat şi politicile guvernamentale trebuie să se îmbunătăţească urgent”.
Presiunea este tot mai mare pentru oricine va forma următorul guvern, să regândească modul în care ţara manageriază un proiect atât de important, care va fi observat cu atenţie pe plan internaţional.
Ulrich Grillo, preşedintele patronatelor germane, spune că a fost mereu clar că va exista un preţ ce trebuie plătit. “Dar noua arhitectură de furnizare a energiei a început fără un arhitect, un plan de construcţie sau de management al siteului respectiv”, a spus el.
După decizia cancelarului Angela Merkel de a se renunţa treptat la energia nucleară, din 2011, Germania şi-a propus să utilizeze surse regenerabile de electricitate în proporţie de 35% până în 2020 şi 80% până în 2050, de la 23% anul trecut, iar acest plan a devenit o adevărată obsesie naţională.
În ciuda amploarei şi urgenţei proiectului, problema principală a fost vag abordată în campania electorală. Publicul continuă să susţină extinderea energiei regenerabile şi niciun partid important nu are interesul de a susţine necesitatea schimbării acestei politici.
Costurile asociate cu energia regenerabilă este de aşteptat să crească de la 14,1 miliarde de euro până la 20,4 miliarde de euro, potrivit asociaţiei industriei de apă şi energie, BDEW.
Expansiunea rapidă a energiei solare şi eoliene ănseamnă că centralele pe bază de cărbune sau gaze nu prea mai au activitate în zilele cu soare sau cu vânt şi sunt din ce în ce mai neprofitabile.
