joi

28 martie, 2024

20 iulie, 2016

costul munciiÎn primul trimestru al lui 2016, costul orar al muncii a crescut în România cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, valoare de peste șase ori mai mare în raport cu media UE, situată la doar 1,7%.
Mult în urma noastră s-au situat Bulgaria (+7,7%) și țările baltice – Estonia (+6,9%), Lituania (+6,1%) și Letonia (+4,7%).

Fapt notabil, desprinderea în acest top al majorării costurilor cu munca s-a făcut în pofida diminuării cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor sociale la angajator în ultimul trimestru al anului 2014.

Mai mult, deși ultimele două trimestre au adus singurele creșteri cu două cifre din Europa, presiunea socială în sensul continuării creșterilor salariale se menține foarte ridicată în sectorul de stat.


tabel1Începând cu trimestrul al doilea al anului trecut, ritmul de creștere al costului salarial orar în sectorul non-business l-a depășit pe cel din sectorul de business, pentru ca decalajul în favoarea celui din urmă să urce la peste zece procente la finalul anului și aproape 12% în primul sfert al lui 2016.

Problema este că salariile din non-business se plătesc pe baza taxelor achitate către stat de sectorul de business. Ori, competitivitatea acestuia din urmă are de suferit de pe urma unei situații în care se achită bani peste posibilitățile rezultate din activitatea economică ”reală” iar bugetul statului va intra inerent pe deficit excesiv dacă se merge în continuare pe această relație între cele două ritmuri de creștere.

În plus, puterea de cumpărare a banilor aruncați în piață fără o contrapartidă pe măsură în mărfurile produse în țară și serviciile prestate va scădea în mod inevitabil. Cu corolarul unui curs de schimb tot mai slab în raport cu euro și al creșterii ratelor la creditele deja luate în valută.

De remarcat și evoluția în contratimp a creșterilor costului orar al muncii între sectorul industrial (cel care dă tonul în întreaga economie), aflat la cel mai redus ritm de creștere din ultimele cinci trimestre ( +5,7%) și expandarea costurilor pe segmentul serviciilor, în ușor recul per total la 9,0%, dar pe o medie ce reflectă o repliere a sectorului privat combinată cu o exuberanță nejustificată pe zona bugetară.


tabel2Din moment ce creșterea costului muncii a fost în linie cu creșterile salariale pe toate aceste sectoare de activitate ( deci, nu se pot invoca și alte cauze pe zona de costuri non-salariale), este clar că ne-am încadrat, până la punct, în firescul aducerii retribuirii activității mai aproape de standardele europene în materie și, venind foarte de jos, am avut un ritm mai mare din perspectiva practicilor europene.

Dar asta până la un punct, după care am sărit calul în partea opusă și ne îndreptăm spre un dezechilibru major din perspectiva relațiilor macroeconomice. Relații care vor produce și vor impune corecții automate și implacabile pentru restabilirea echilibrelor. Ceea ce uită avocații creșterilor cât mai mari și cât mai multe de venituri este că problemele economice sunt unele de optim, iar ”succesul” unora se poate transforma rapid în dezastrul tuturor.

Pentru referință, vă lăsăm la dispoziție cifrele pentru câteva state din UE și vă rugăm să vă gândiți serios ce am făcut în plus în 2016 pentru a câștiga mai mulți bani decât în 2015, fie și în condițiile unui avans economic estimat provizoriu la 4,2%, dar cu o industrie care bate pasul pe loc și la producție și la productivitate.

tabel3Aveți mai sus cele cinci mari economii ale UE, dintre care numai Marea Britanie este în afara Zonei Euro, dar și cele patru state din Europa Centrală care nu au adoptat încă moneda unică și au, ca și noi, regim de curs flotant, spre deosebire de Bulgaria ( cu o levă indexată la euro) și țările baltice, deja intrate în Euroland.

În fiecare din cele două grupe, avem niște situații care ar trebui să ne dea de gîndit. Marea Britanie și Cehia au făcut, deja, corecții importante, în sensul temperării creșterilor costurilor cu munca.

Asta pentru a intra rapid pe minus, precum Italia sau, destul de probabil, Croația. Inutil să atragem atenția, la fel ca și la fotbal, nu suntem nici una dintre aceste țări.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Vorba unui celebru comic de mahala, Iegzista o iexplicatzie…. Aceea ca, pentru a compensa lipsa de productivitate inerenta lipsei de viziune si intelegere a modului in care functioneaza economia de piata, pretul muncii a fost tinut ARTIFICIAL in jos de catre birocratia ex-comunista, al carei exponent este PSD. Iar acum inevitabil se recupereaza decalajul.

  2. Artificiala este cresterea salariilor fara a avea suportul productivitatii. Si nu va duce la nicio recuperare, ci la scaderea competitivitatii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Vorba unui celebru comic de mahala, Iegzista o iexplicatzie…. Aceea ca, pentru a compensa lipsa de productivitate inerenta lipsei de viziune si intelegere a modului in care functioneaza economia de piata, pretul muncii a fost tinut ARTIFICIAL in jos de catre birocratia ex-comunista, al carei exponent este PSD. Iar acum inevitabil se recupereaza decalajul.

  2. Artificiala este cresterea salariilor fara a avea suportul productivitatii. Si nu va duce la nicio recuperare, ci la scaderea competitivitatii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: