Foamea de bani a guvernului determină o cerere tot mai mare pe piață, ceea ce duce la creșterea costului la care statul se împrumută și încurajează neîncrederea în moneda națională.
Ministerul de Finanțe a împrumutat luni 487,4 milioane de lei, peste volumul programat de 300 milioane, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni scadente în februarie 2025, iar costul mediu anual al împrumutului este în creștere, până la 3,59%, cu 13 puncte bază față de nivelul de la licitația de la jumătatea lunii iulie.
Totodată, curba randamentelor s-a consolidat cu o rată de dobândă la titlurile de stat la 10 ani la un nivel ridicat, de 3,89%. Acum un an rata era de numai 2,8%.
Tendința de creștere a costurilor de finanțare ale guvernului va continua. „În economia financiară previzionăm continuarea tendinței de creștere a costurilor de finanțare (date fiind perspectivele de politică monetară)”, potrivit scenariului macroeconomic al Băncii Transilvania.
Acest scenariu este supus factorilor de risc legați de „mix-ul de politici economice, intensificarea deficitelor gemene și climatul politic pe plan intern” și de „ciclul monetar post-criză (inclusiv reducerea volumului activelor), de inflexiunea politicii monetare în Zona Euro și de tensiunile geo-politice globale”.
Cursul leului
Pe de altă parte, cu toate că s-a calmat după criza guvernamentală din primăvară, evoluţia cursului leului se aşează pe o tendinţă fermă de depreciere spre nivelul de 4,6 lei / euro.
Evoluția pieței valutară interbancare din ultimele 12 luni:
Mai rău, străinii îşi retrag banii din România.
„Soldul trimestrial al pieței (valutare în (T2 / 2017) și-a majorat sensibil valoarea negativă, exclusiv pe seama cererii nete de valută a nerezidenților, a cărei creștere amplă a fost doar în mică măsură compensată de revenirea la o valoare pozitivă a ofertei nete de valută a rezidenților” spune Banca Naţională în cel mai recent raport al său privind inflaţia, din august.
Deja, „cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendință general crescătoare, pe parcursul trimestrului II, în relativ contrast cu traiectoria urmată de ratele de schimb ale celorlalte monede din regiune, sub influența predominantă a evoluțiilor/evenimentelor interne, de natură să afecteze sentimentul investitorilor financiari față de economia și piața financiară locală”, spune raportul citat.
Chiar dacă nivelul de 4,6 lei/euro ar putea fi vizitat, fie şi insistent, în perioada următoare, Banca Transilvania estimează un curs mediu anual de numai 4,56 lei / euro în 2017, 4,58 în 2018 şi abia în 2019 de 4,6 lei /euro. În schimb, Erste Group Research vede deja un curs de 4,61 de lei la sfârşitul anului şi de 4,65 de lei peste un an.
Estimările sunt peste prognozele de la sfârșitul anului trecut
(Citiți și: ”Previziuni: Euro la 4,48 – 4,5 lei în 2017. Dobânda cheie BNR – spre 2% în 2018”)
BNR avertizează că, „prin consecințele adverse asupra încrederii investitorilor și accentuarea aversiunii globale față de risc, unele evoluții ar putea determina realocări de portofolii în profil regional și/sau mondial, cu consecințe asupra traiectoriei viitoare a cursului de schimb al leului și, implicit, asupra ratei proiectate a inflației. Din aceste motive, este necesară menținerea unui mix echilibrat de politici interne care să asigure reziliența economiei în fața unor posibile turbulențe”.
Ceea ce se vede că actuala conducere a statului asigură tot mai greu.
„Accentuarea deficitului de cont curent pe seama accelerării consumului și a majorării deficitului bugetar prezintă potențialul de a periclita echilibrele macroeconomice, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei românești”, spune BNR.
