Unul din doi copiii cu vârste sub trei ani din Uniunea Europeană este crescut doar de părinți, și numai unul dintre trei este înregistrat la o instituție de profil, creșă, de stat sau privată.
În cazul României, ponderea celor aflați exclusiv în grija părinților este similară mediei europene – 55%, față de 50%.
Interesant este însă că România, chiar dacă nu se află printre statele membre cu procentele cele mai mari de copii de care se ocupă doar părinții, are cel mai mic procent de copii sub trei ani care merg la creșă, potrivit unor date publicate de Eurostat.
Restul, de 42% din copii în cazul României și 28% la nivel european, sunt crescuți cu ajutorul bonelor, bunicilor, al rudelor, prietenilor și vecinilor, din diferite motive – fie doresc o îngrijire specială pentru acești copii (în cazul în care folosirii bonelor), fie nu există suficiente creșe, fie statul nu subvenționează suficient aceste servicii, părinții nu au bani pentru cele private etc.
Targetul european pentru anul 2020 este ca 33% din acești copii sub 3 ani să fie cuprinși într-un sitem de îngrijire și educație, ceea ce înseamnă că România ar trebui să-și crească actuala pondere de 11 ori în următorii 4 ani.
Acest procent de cel puțin 33% a fost stabilit în 2002, la un summit din Barcelona, iar până acum ținta a fost depășită în 10 state – Danemarca (70%), Suedia (56%), Belgia și Luxembourg (49%), Olanda și Portugalia (45%) , Franța (40%), Slovenia și Spania (37%) și Finlanda (34%).
Diferențe culturale
Grecia și România sunt statele cu cele mai mari ponderi de copii care nu sunt incluși în cele două categorii din tabelul de mai sus.
În cazul României, avem 55% în grija exclusiv a părinților și 3% în creșe. În total, 58% din copiii cu vârste până în 3 ani.
Restul, putem presupune că sunt, majoritatea, cu ajutorul bunicilor, deoarece statisticile Eurostat arată că suntem țara cu cele mai multe gospodării în care conviețuiesc câte trei generații.
Bulgaria se deosebește foarte mult de România, în mod suprinzător, ținând cont că cele două state vecine au un nivel de sărăcie similar.
Aici, bunicii sunt mult mai puțin implicați în creșterea nepoților – doar părinții se ocupă de 70% din copiii cu vârstă de cel mult 3 ani, arată Eurostat.
De asemenea, procentul copiilor înregistrați la creșe cu program zilnic este de aproape 4 ori mai mare decât în România – 11% din totalul copiilor cu vârste de până la 3 ani, comparativ cu 3% în România.
Așadar, doar 16% din copiii din Bulgaria sunt crescuți și de bunici, spre deosebire de România, unde procentul părinților ajutați să se ocupe de fii și fiicele lor este de 42%.
Danemarca este țara cu cea mai mare pondere în total a copiilor lăsați peste zi la creșe (sau sisteme informale) – 70%. Acest stat are și cea mai clară simplă situație – dacă nu merg la creșă, copii sunt crescuți de părinți (30% din totalul copiilor de până la 3 ani).
România, cea mai mare scădere a numărului de copii sub trei ani
Între 2000 și 2014, numărul copiilor sub 3 ani a rămas cam același, în Europa, dar cu mai diferențe de evoluție înstre statele membre.
România se remarcă și aici, fiind statul european cu cea mai mare scădere a numărului acestor copii – de 21,5%.
Reduceri mari au mai contabilizat și Portugalia (-20.3%), Lituania (-17.4%), Germania (-14.1%), Danemarca (-13.0%) și Olanda (-11.8%).
Creșteri importante ale numărului de copii sub trei ani au avut Irlanda (+34.5%), Suedia (+27.6%), Spania (+21.6%), Slovenia (+21.4%) și Cehia (+20.7%).
Guvernul a extins acordarea ticheetelor sociale în cadrul programului „Fiecare copil în grădiniță”
Guvernul a modificat în ședința de miercuri Legea 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. A fost eliminată vârsta minimă de la care se poate acorda acest drept (3 ani), precum și cea maximă până la care se poate acorda (6 ani).
De așa-numitul tichet social, introdus pentru a încuraja copiii din familiile defavorizate să urmeze grădinița, vor beneficia și copii sub vârsta de 3 ani, dacă urmează cursurile învățământului preșcolar, precum și copiii care depășesc vârsta de 6 ani și care continuă să meargă la grădiniță ca urmare a recomandărilor specialiștilor (copii cu dizabilități și/sau cu dificultăți de învățare).
Ce prevede legea:
- stimulent financiar sub forma unui tichet social de 50 de lei lunar, de care beneficiază familiile cu mai puțin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie
- tichetele vor putea fi utilizate numai pentru achiziționarea de produse alimentare, de igienă, de îmbrăcăminte și/sau rechizite.
- acordarea tichetelor sociale este strict condiționată de prezența regulată a copiilor la grădiniță. Normele de aplicare precizează că totalul absențelor motivate permise se calculează pe baza unui algoritm în care învoirile personale (maxim trei) și scutirile medicale nu pot depăși 50% din numărul total de zile de grădiniță din luna respectivă.
În 2016, pentru finanțarea Programului ”Fiecare Copil în Grădiniță” a fost alocată suma de 55,5 milioane de lei, asigurată de la bugetul de stat.
De asemenea, săptămâna trecută Camera Deputaţilor a fost adoptat tacit un proiect de lege care obligă administraţiile locale să ia măsuri pentru a asigura cel puţin o creşă la 15.000 locuitori.
Ce prevede proiectul:
- înfiinţarea acestor creşe noi se poate face şi prin construirea unor anexe la grădiniţele existente
- cheltuielile privind înfiinţarea creşelor din sistemul public se vor asigura din fonduri proprii, fonduri structurale europene, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite.
„Dincolo de remunerare, concediu maternal sau ajutoare financiare pentru creşterea copilului, statul trebuie să îşi dezvolte politicile în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, pentru că una dintre problemele cu care se confruntă tinerele familii este aceea privind îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
