La 4 ani şi 5 luni de la aprobarea în guvern a primelor metodologii de verificare şi de impozitare a averilor nejustificate ANAF anunţă că inspectorii de fisc verifică un prim lot de 313 români, având dubii asupra modului în care aceştia şi-au realizat averile.
Verificările se fac, însă, în baza unei legislaţii insuficient pregătite, motiv pentru care rezultatele acestor verificări sunt previzibile: în cel mai bun caz, ANAF va reuşi să impoziteze cu 16% veniturile care nu pot fi justificate – ceea ce înseamnă, parctic, spălarea marilor averi la costul minim. Dar nici acest lucru nu e sigur – existând mari șanse ca Fiscul să piardă în instanţe eventualele procese pe care cei controlaţi astăzi le-ar putea deschide împotriva sa.
Marea problemă a legislaţiei: lipseşte punctul de referinţă, în timp ce, potrivit Constituției, ”caracterul licit al averii se prezumă”
În esenţă, prin acţiunea demarată ANAF încercă deci să recupereze sume care în mod obişnuit ar trebui încasate la buget prin conformare voluntară.
(Citiţi şi: „ANAF înfiinţează departamentul pentru controlul averilor mari, dar dă afară 1200 de angajaţi”)
Mobilizarea de către ANAF de fonduri însemnate şi de personal pentru această acţiune putea fi evitată dacă legislaţia în domeniu ar fi fost altfel construită.
Modelul îl explică Gabriel Biriş, consultant fiscal: Aplicarea eficientă (rezultate maxime cu zgomot minim) poate exista doar după un „moment zero” construit inteligent.
Paşii de urmat ar fi, în viziunea lui Gabriel Biriş (foto) :
- perioada de declarare voluntară a sumelor ce nu pot fi justificate prin declaraţii de impunere (bani şi active, deţinuţi în ţară sau străinătate, direct sau indirect) şi plata impozitului de 16% (fără dobânzi, penalităţi)
- la sfârşitul perioadei de declarare voluntară, contribuabilii cu un activ net peste un anumit prag, declaraţie iniţiala de patrimoniu (o singură dată) – „momentul zero”
- după acest moment, diferenţa ce nu poate fi justificată la controalele indirecte, impozitată cu cel puţin dublul cotei standard (32%).
„Ce avem noi acum este scandalos: dacă nu declari şi eşti prins plăteşti impozit egal cu cel care declară şi plăteşte voluntar…” afirmă Gabriel Biriş.
De ce este important acest „moment zero”:
- persoanele fizice, spre deosebire de persoanele publice cu rol în administraţia publică locală sau centrală, nu sunt obligate să prezinte referinţe relative (declaraţii de avere sau de interese) la acest subiect
- Constituţia României prevede, la Art. 44 (8): „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”
În ce măsură este încurajată conformarea voluntară
Chiar şi Fiscul recunoaşte public, dar în momente cu audienţă relativ restrânsă, că legislaţia ar trebui îmbunătăţită: directorul ANAF Eugen Șerban a admis la o conferinţă pe teme de fiscalitate organizată în februarie 2015 de PwC că România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari.
Îndoieli legate de calitatea legislaţiei pe baza căreia se derulează controalele ANAF exprimă şi Gabriel Sincu (foto), director executiv al EY România.
„Deşi legislaţia există, este <<şchioapă>> şi funcţionează numai pe jumătate. În ciuda faptului că ANAF-ul are această iniţiativă lăudabilă, mă tem că rezultatul nu va fi cel aşteptat. Legea este incompletă, iar inspectorii fiscali nu vor putea pune în scris nişte acuzaţii care să şi ţină în faţa instanţei în cazuri speciale, neprevăzute”, a spus miercuri Gabriel Sincu la ZF Live.
Pe lângă lipsa unei presiuni generate de absenţa unui impozit majorat al veniturilor nedeclarate, prevederile legislative în vigoare ridică alte două probleme importante :
- În legislaţie există termenul de prescripție la achitare a obligațiilor financiare
- Este descurajată conformarea voluntară din cauza menținerii procedurilor de sesizare a organelor de urmărire penală sub acuzația de evaziune (pentru care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea între 7 și 15 ani)
De menționat: acţiunea de verificare a persoanelor asupra cărora Fiscul are dubii legate de modul de dobândire al averilor a demarat la începutul lunii februarie 2015.
(Citiţi şi: „Conformarea fiscală a persoanelor cu averi mari: ce nu funcționează”)
Potrivit informaţiilor furnizate în urmă cu 4 zile, ANAF a alocat 100 de posturi şi a înfiinţat 8 servicii distincte de verificări fiscale, în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Craiova şi Bucureşti. La şase luni de la demararea oficială a acţiunii, ANAF a mai anunţat că a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Celor 60 de inspectori le-au fost alocat 313 dosare în care trebuie să opereze verificări fiscale prealabile.
Descărcaţi AICI documentaţia ANAF cu privire la controlul averilor
Graficele colorate furnizate de Fisc şi mesajul că printre cei urmăriţi se numără „manelişti” şi „cămătari” arată că modul în care ANAF îţi popularizează acţiunile este mult mai temeinic pregătit decât a fost construită baza legală pe care se aşează controalele derulate astăzi.
De reţinut: acţiuni similare a fost derulate de ANAF şi sub conducerea fostului preşedinte Sorin Blejnar, în anul 2011. Acesta vorbea la vremea respectivă tot de sute de persoane cărora Fiscul le verifică averile, inclusiv de 50-60 de oameni care deţin conturi în străinătate.
Respectivele controale nu au avut niciun rezultat comunicat oficial, iar surse politice au declarat pentru cursdeguvernare.ro că singurul rezultat palpabil a constat în „reorientarea politică” a unor surse de finanţare.
