La obiect

Nu se mai oprește…: Deficitul comercial pe februarie – cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din 2017 și debalansează spre comerțul zona non-euro

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 882,5 milioane euro, cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din anul anterior. Ritmul de… Mai mult

10.04.2018

Europa

Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit

Autorităţile europene întreprind demersuri tot mai decisive de armonizare fiscală a celor 27 de sisteme rămase în UE, dar noile măsuri pot avea efecte negative asupra economiei… Mai mult

09.04.2018

La obiect

Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei – crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2017 arată că veniturile unei gospodării au fost de 3.085 lei , cu 15,7% mai mari faţă de… Mai mult

09.04.2018

Chestiunea

Inflaţia vine și de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale!

Disputa referitoare la cauzele creşterii preţurilor a scăpat din vedere încă un fenomen care alimentează inflaţia. De unde părea să nu vină nici un pericol,… Mai mult

04.04.2018

Contribuţiile la pilonul doi – creştere sau scădere? Cota echivalentă la noul salariu brut

de Marin Pana , 2.4.2018

Potrivit art.43, alineatele 2 si 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuţiile la pensiile obligatorii administrate privat ar fi trebuit sa crească de la 2% iniţial până la 6% în anul 2016. Creşterea urma să se facă treptat cu câte o jumatate de punct procentual în fiecare an, până la stabilizarea pe termen lung a programului de intrare în vigoare a pilonului II.

Majorarea prevăzută în lege a fost limitată la doar o zecime de procent în 2016 şi oprită apoi, în 2017, la nivelul de 5,1% din salariul brut.

Transferul de contribuţii de la angajator la salariat a majorat brutul pentru acelaşi net, ceea ce impunea logic o reducere proporţională a nivelului contribuţiilor la pilonul II. Dar reducerea s-a făcut Nu până la 4,25%, cum ar fi fost normal ci până la 3,75%.

Întrebarea care se poate pune este de ce 3,75% şi nu 3,5% sau 4% dacă tot nu s-a mers pe calculul echivalent destul de simplu al trecerii de la 5,1% din ceva mai mic la echivalentul de 4,25% din ceva mai mare ?

Şi care ar trebui să fie noul brut ( respectiv noul net din 2018) pentru ca pensia administrată privat să nu aibă de suferit?

Dacă ne întoarcem în timp, la momentul deciziei de adoptare a nivelului de 3,75%, se poate observa o coincidenţă foarte interesantă. Conforma datelor oficiale communicate periodic de INS, creşterea medie a puterii de cumpărare a veniturilor salariale în lunile iunie, iulie şi septembrie 2017 a fost de 13,5%.

Dacă nu am fi avut inflaţie şi s-ar fi mers în acelaşi ritm de creştere a salariilor în economie, de la valoarea aleasă arbitrar de 2.614 lei net ( cea publicată de CNP ca reper în prognoza pe 2018), am fi ajuns la 2.965 lei net corespunzător unui brut de 5.069 lei. La care, dacă se aplică noua cotă de 3,75% obţinem exact cei 190 de lei contribuţie din anul anterior.

Cu alte cuvinte, nu s-ar fi observat nicio scădere a contribuţiilor în termeni nominali la pilonul II, chiar dacă ea ar fi fost certă în termeni reali şi, potrivit reglementărilor deja adoptate, suma pusă deoparte ar fi trebuit să crească potrivit cu noul brut. Totul bazat pe creşterile deja antamate pentru sectorul public dar, din păcate, greu de susţinut de către sectorul privat.

Doar aparent, pentru ca cineva să rămână cu contribuţia la pilonul doi la acelaşi nivel în 2018 ca şi în 2017 ( atenţie, nominal, fără a ţine cont de inflaţie) trebuia să beneficieze de o indexare de 13,5% la salariul brut.

Din păcate, pe final de an 2017, odată cu scăderea firească a ritmului de creştere a salariilor în termeni nominali s-a suprapus avansul inflaţiei generate tocmai de majorarea excesivă a veniturilor. Iar sporul de putere de cumpărare a salariului mediu a coborât sub 10% în noiembrie 2017 şi s-a dus tot mai jos, până la +3,5% în ianuarie 2018.

Una peste alta, în loc de această alchimie menită să păstreze aparenţele de păstrare a contribuţiilor la pilonul II şi din care este greu să mai înţeleagă cineva la ce indicatori a făcut trimitere măsura de diminuare a nivelului de taxare aplicat salariului brut, ar fi fost mai simplu şi mai corect să se facă transparent trecerea tehnică de la 5,1% la 4,25%.

Unii angajaţi au primit deja comunicările din partea administratorilor de pensii ( salariul pe ianuarie s-a dat în februarie iar plăţile către fonduri se fac cu un decalaj de două luni). Se vor găsi şi unii ( îndeosebi bugetari ) care vor vedea o creştere a sumelor dar majoritatea vor sesiza o scădere a sumelor în termeni nominali.

Or, aceste sume colectate la pilonul II erau gândite să acopere în viitor (prin diferenţa data de fructificarea lor în plasamente rentabile pe termen lung faţă de simpla acumulare a unui punctaj lipsit de conţinut economic) o foarte probabilă depreciere a valorii punctului de pensie. Aferentă scăderii inevitabile a raportului dintre contribuabili si pensionarii aflaţi în plată.

Pentru final am păstrat şi soluţia evidentă dacă se doreşte aplicarea până la capăt a programului demarat odată cu intrarea în UE de modernizare a sistemului de pensii prin adăugarea pilonului II. Cele 6% care trebuie atinse, potrivit legilor deja adoptate, înseamnă, potrivit unei reguli de 3 simplă elementară care arată că fostul 5,1% este 4,25% la noul brut, exact 5%.

Adică aplicarea până la capăt a programului înseamnă la noul mod de calcul al salariului brut aplicarea unei cote de 5% pentru constituirea pe parcursul perioadei de activitate a unei pensii private. Simplu de spus, să vedem cât de greu de aplicat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Securitatea europeană este amenințată de comportamentul ostil al estului. Obiectivul României: valorificarea relațiilor cu SUA, NATO și UE

Razvan Diaconu

Una dintre principalele amenițări de securitate este ”comportamentul ostil care vine dinspre Est”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis. În acest context, în discursul rostit… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Merkel la Berlin: Divergențele franco-germane în reformarea Zonei Euro

Iulian Soare

Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge joi la Berlin, pentru discuții programate cu Cancelarul Angela Merkel, cu speranța că poate convinge Germania să se alăture viziunii… Mai mult

Stiri

Grevă japoneză la cele mai mari 4 universități. Sunt contestate noile cifre de școlarizare

Vladimir Ionescu

Studenții de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza au intrat și ei în grevă japoneză și cer abrogarea HG 131/2018 prin care s-a realizat repartizarea locurilor bugetare… Mai mult

Stiri

Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat

Razvan Diaconu

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), sub presiunea termenului de adoptare tacită care era 18… Mai mult

Stiri

Universitatea București prezintă datele legate de doctorate și așteaptă scuzele ministrului Educației

Mariana Bechir

Controversele dintre ministrul Educației și cele cinci mari universități, cărora le-au fost tăiate locuri la programele de licență, masterat și doctorat, continuă. Universitatea București a… Mai mult

Stiri

S-a deschis Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de povești de business în România

Vladimir Ionescu

CITR Group a deschis miercuri expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România. Expoziția, deschisă publicului larg, este găzduită de Palatul Noblesse (Strada… Mai mult

Stiri

Acorduri economice istorice UE – Japonia și Singapore. INACO: Mediul de afaceri românesc are noi ferestre de oportunitate

Vladimir Ionescu

Acordurile comerciale finalizate de UE cu Japonia și Singapore anul trecut vor fi completate de un acord de parteneriat economic cu Japonia și un acord… Mai mult