La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Contribuţiile la pilonul doi – creştere sau scădere? Cota echivalentă la noul salariu brut

de Marin Pana , 2.4.2018

Potrivit art.43, alineatele 2 si 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuţiile la pensiile obligatorii administrate privat ar fi trebuit sa crească de la 2% iniţial până la 6% în anul 2016. Creşterea urma să se facă treptat cu câte o jumatate de punct procentual în fiecare an, până la stabilizarea pe termen lung a programului de intrare în vigoare a pilonului II.

Majorarea prevăzută în lege a fost limitată la doar o zecime de procent în 2016 şi oprită apoi, în 2017, la nivelul de 5,1% din salariul brut.

Transferul de contribuţii de la angajator la salariat a majorat brutul pentru acelaşi net, ceea ce impunea logic o reducere proporţională a nivelului contribuţiilor la pilonul II. Dar reducerea s-a făcut Nu până la 4,25%, cum ar fi fost normal ci până la 3,75%.

Întrebarea care se poate pune este de ce 3,75% şi nu 3,5% sau 4% dacă tot nu s-a mers pe calculul echivalent destul de simplu al trecerii de la 5,1% din ceva mai mic la echivalentul de 4,25% din ceva mai mare ?

Şi care ar trebui să fie noul brut ( respectiv noul net din 2018) pentru ca pensia administrată privat să nu aibă de suferit?

Dacă ne întoarcem în timp, la momentul deciziei de adoptare a nivelului de 3,75%, se poate observa o coincidenţă foarte interesantă. Conforma datelor oficiale communicate periodic de INS, creşterea medie a puterii de cumpărare a veniturilor salariale în lunile iunie, iulie şi septembrie 2017 a fost de 13,5%.

Dacă nu am fi avut inflaţie şi s-ar fi mers în acelaşi ritm de creştere a salariilor în economie, de la valoarea aleasă arbitrar de 2.614 lei net ( cea publicată de CNP ca reper în prognoza pe 2018), am fi ajuns la 2.965 lei net corespunzător unui brut de 5.069 lei. La care, dacă se aplică noua cotă de 3,75% obţinem exact cei 190 de lei contribuţie din anul anterior.

Cu alte cuvinte, nu s-ar fi observat nicio scădere a contribuţiilor în termeni nominali la pilonul II, chiar dacă ea ar fi fost certă în termeni reali şi, potrivit reglementărilor deja adoptate, suma pusă deoparte ar fi trebuit să crească potrivit cu noul brut. Totul bazat pe creşterile deja antamate pentru sectorul public dar, din păcate, greu de susţinut de către sectorul privat.

Doar aparent, pentru ca cineva să rămână cu contribuţia la pilonul doi la acelaşi nivel în 2018 ca şi în 2017 ( atenţie, nominal, fără a ţine cont de inflaţie) trebuia să beneficieze de o indexare de 13,5% la salariul brut.

Din păcate, pe final de an 2017, odată cu scăderea firească a ritmului de creştere a salariilor în termeni nominali s-a suprapus avansul inflaţiei generate tocmai de majorarea excesivă a veniturilor. Iar sporul de putere de cumpărare a salariului mediu a coborât sub 10% în noiembrie 2017 şi s-a dus tot mai jos, până la +3,5% în ianuarie 2018.

Una peste alta, în loc de această alchimie menită să păstreze aparenţele de păstrare a contribuţiilor la pilonul II şi din care este greu să mai înţeleagă cineva la ce indicatori a făcut trimitere măsura de diminuare a nivelului de taxare aplicat salariului brut, ar fi fost mai simplu şi mai corect să se facă transparent trecerea tehnică de la 5,1% la 4,25%.

Unii angajaţi au primit deja comunicările din partea administratorilor de pensii ( salariul pe ianuarie s-a dat în februarie iar plăţile către fonduri se fac cu un decalaj de două luni). Se vor găsi şi unii ( îndeosebi bugetari ) care vor vedea o creştere a sumelor dar majoritatea vor sesiza o scădere a sumelor în termeni nominali.

Or, aceste sume colectate la pilonul II erau gândite să acopere în viitor (prin diferenţa data de fructificarea lor în plasamente rentabile pe termen lung faţă de simpla acumulare a unui punctaj lipsit de conţinut economic) o foarte probabilă depreciere a valorii punctului de pensie. Aferentă scăderii inevitabile a raportului dintre contribuabili si pensionarii aflaţi în plată.

Pentru final am păstrat şi soluţia evidentă dacă se doreşte aplicarea până la capăt a programului demarat odată cu intrarea în UE de modernizare a sistemului de pensii prin adăugarea pilonului II. Cele 6% care trebuie atinse, potrivit legilor deja adoptate, înseamnă, potrivit unei reguli de 3 simplă elementară care arată că fostul 5,1% este 4,25% la noul brut, exact 5%.

Adică aplicarea până la capăt a programului înseamnă la noul mod de calcul al salariului brut aplicarea unei cote de 5% pentru constituirea pe parcursul perioadei de activitate a unei pensii private. Simplu de spus, să vedem cât de greu de aplicat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele cere Comisiei de la Veneția să emită cât mai curând raportul preliminar privind modificarea legilor Justiției

Vladimir Ionescu

Bogdan Dima, consilier de stat în Administrația prezidențială și reprezentantul acesteia la ședința Comisiei de la Veneția de vineri, în care s-a discutat reforma Justiției… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

Razvan Diaconu

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În… Mai mult

Stiri

România a preluat președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Investiții

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici  a fost numit președintele Consiliului Guvernatorilor, la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în cadrul reuniunii anuale desfășurată vineri, la Luxembourg.… Mai mult

Stiri

Ana Gomes, europarlamentar S&D, la RFI: Când un politician condamnat nu se retrage singur, ar trebui suspendat

Iulian Soare

Dacă un politician cu probleme în justiţie nu se retrage singur din funcţie, ca să nu-şi pună într-o situaţie jenantă şi partidul şi familia politică,… Mai mult

Stiri

Modificările Codului de procedură penală, în analiza DNA: Sunt contrazise principii elementare ale investigației penale

Vladimir Ionescu

Unele modificări ale Codului de procedură penală contravin unor principii elementare privind investigațiile penale, iar altele încalcă drepturile victimelor sau pot da naștere la interpretări… Mai mult

Stiri

Președintele trimite la reexaminare modificările aduse Legii CSM

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare una dintre legile conținute de primul pachet pe Justiție – cea care se referă la organizarea și… Mai mult

Stiri

Neîncrederea în clasa politică la putere amplifică ritmul creșterii dobânzilor: ROBOR la toate scadențele peste 3%

Adrian N Ionescu

Dobânzile interbancare la toate scadențele au făcut un salt semnificativ vineri, a doua zi după ce președintele Camerei Deputaților și liderul celui mai mare partid… Mai mult