La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

Contribuţiile la pilonul doi: Atenție la cursul de schimb și la matematică

de Marin Pana 16.11.2017

Cei şapte milioane de români care au contribuit din 2008 încoace la pilonul II de pensii (conform legilor în vigoare) în aşteptarea unei pensii înmulţite de fondurile private de investiţii care să fie încasată prin anii 2030 – 2040, au ajuns să aibă două probleme:

Una, evidentă, prin reducerea de la 5,1% la 3,7% a contribuţiilor.

A doua, mai puţin discutată, dar la fel de evidentă.

În primul rând, motivaţia diminuării procentajului contribuţiilor de la 5,1% la 3,7% pentru că prelevarea s-ar face dintr-o sumă mai mare, nu rezistă la testul matematicii elementare. Dacă patronul păstrează costul salarial şi se raportează 3,7% la 122,75% din fostul brut (cât ar fi noul brut majorat benevol), rezultă că ar fi fost necesar un nivel de taxare de 4,15%.

De unde a apărut valoarea de 3,7% rămâne un mister încă neexplicat celor şapte milioane de persoane ce vor fi afectate. După cum nici nivelul de plecare de 5,1% nu este în regulă. Aşa cum a fost adoptată legea pensiilor private, el trebuia să fie acum de 6%. „Tehnocraţii” au mărit minimal la 5,1% în loc de 5,5%, urmând ca saltul la 6% să revină guvernului rezultat din alegeri.

Acesta nu a mai mărit deloc în 2017 procentajul contribuţiei la pilonul doi de pensii, afectând în continuare nivelul viitoarelor pensii private. Dar asta nu înseamnă că legea s-a modificat şi ţinta de 6% a fost redusă la 5,1%. De aceea, după mutarea contribuţiilor la angajat, nivelul la care ar trebui să ajungă contribuţia la pilonul doi ar trebui să fie, perfect legal şi fundamentat matematic, 4,89%. Simplificat, ar fi mers, mai degrabă nivelul de 5%.

Dar, oricât de ciudat ar suna, s-ar putea ca nu asta să fie problema principală. Problema principală se conturează de-abia în aceste zile, odată cu evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale. Pentru că, ce să vezi, contribuţiile la pilonul doi se achită în lei dar pensiile aferente se vor da în euro.

Ori, o parte foarte importantă a plasamentelor făcute de fondurile de investiţii ce gestionează pensiile viitoare a milioane de români sunt în titluri de stat emise în lei. Care sunt cumpărate la o valoare mai mare decât cea nominală, aduc anual încasări pe baza ratei de dobândă aferentă cuponului, dar vor fi răscumpărate peste şapte, zece sau 15 ani.

La ce curs de schimb euro/leu nu se ştie, dar dacă deja s-a modificat estimarea pentru 2017 de la 4,46 lei/euro, valoare utilizată la fundamentarea bugetului public până la circa 4,65 lei în prezent, atunci se prespune că, la finalul deţinerii titlurilor de stat, suma recuperată va fi cu mult mai mică în euro faţă de cea plătită iniţial pentru achiziţionarea lor.

Apropo, când vine vorba despre randamentele banilor plasaţi în pilonul doi, statistica de creştere robustă mediatizată de administratori se referă la lei ( şi dacă da, ajustat cu inflaţia la zi ?) sau la euro ? În condiţiile în care moneda naţională se va deprecia semnificativ, ce se va mai alege prin 2030 ( să vedem şi la ce curs se va face trecerea la euro !) din banii puşi deoparte în perioada 2012 – 2016, când cursul a fost aproape perfect stabil ?

Desigur, la un moment dat vom afla, dar parcă nu strică să reamintim celor implicaţi că nu e frumos să te joci cu indicatori economici. Poate că ar trebui să aplice legea pensiilor private, aşa cum a fost ea gândită şi prevăzută să aibă efecte pe termen lung, nu în funcţie de eterna foame de bani a momentului.

Esenţial, însă, ar trebui să fie atenţi la măsurile din economie, care să menţină permanent un cursul de schimb al leului rezonabil în raport cu euro. Curs de care depind, deja (inclusiv pe calea deciziilor de investire; ce te faci dacă unii decid să trimită banii în euro la dobânzi reduse iar riscul de depreciere semnificativă a leului nu se materrilizează ?) veniturile viitoare a 7 milioane de români (şi tot mai mulţi în perspectivă).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2017

Un raspuns

  1. Kevi
    16.11.2017, 6:08 pm

    Daca o sa faceti un calcul putin mai detaliat o sa vedeti ca procentul de 3,7% a fost stabilit in asa fel incat viramentele din CAS la bugetul de stat sa nu fie in scadere in situatia exceptionala in care angajatorul nu mareste salariul brut al angajatului de la 1 Ian.

Lăsați un comentariu


Europa

CEDO sancționează Ungaria pentru monopolul statului pe piața manualelor

Mariana Bechir

CEDO a decis marţi că Ungaria a încălcat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la proprietatea privată, respectiv drepturile distribuitorilor de manuale şcolare, atunci… Mai mult

Stiri

Justiția a anulat sancțiunea ASF dictată împotriva șefei NN Pensii

Adrian N Ionescu

Raluca Țintoiu (foto), fost director general la NN Pensii, a acționat legal atunci când i-a informat pe membrii fondului de pensii despre discuțiile privind o… Mai mult

Stiri

Studiu / 3 din 10 români nu știu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor

Adrian N Ionescu

3 din 10 români nu știu că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor și că acestea sunt garantate prin lege,… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizările președintelui pe Legea Curţii de Conturi şi, parțial, pe Statutul aleşilor locali

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă s-a întâlnit cu omologul din Emiratelor Arabe Unite

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marţi cu prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, şi cu preşedintele Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan… Mai mult

Stiri

Industria nucleară din România cere măsuri de stimulare a investițiilor

Adrian N Ionescu

Realizarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă poate asigura crearea a 19.000 de locuri de muncă în industria nuclerară din… Mai mult

Europa

Opt state UE cer o legislație care să permită sancționarea autorilor atacurilor cibernetice

Iulian Soare

Uniunea Europeană intenţionează să-şi consolideze apărarea faţă de amestecuri informatice, iar un grup de state membre condus de Olanda a exercitat presiuni în vederea impunerii… Mai mult