Evenimentul

România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins marți apelurile depuse de România și Lituania, care au fost condamnate de către instanța europeană pentru participarea la… Mai mult

09.10.2018

La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

”Contaminarea economiei cu improvizații ca urmare a politicilor oficiale” – un altfel de bilanț al guvernării

de Adrian N Ionescu , 25.7.2018

Autoritățile guvernamentale au apelat la improvizații ca să soluționeze dezechilibrele provocate de propriile politici publice, potrivit rapoartelor a două mari bănci din România.

Gradul ridicat de improvizație al soluțiilor va afecta pe termen lung relațiile autorităților cu partenerii interni sau externi.

„România a intrat în sarabanda promisiunilor electorale din ce în ce mai generoase, a căror îndeplinire a presupus crearea unor dezechilibre pe plan bugetar, dar și economic.
Pentru a ține cât de cât în frâu dezechilibrele, fără a afecta însă imaginea idilică a conducătorilor providențiali care doar dau și nu iau, a fost nevoie ca autoritățile să recurgă la diverse improvizații”, scrie Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în raportul lunar emis de bancă miercuri.

Dintre improvizațiile deja aplicate, raportul citat remarcă:

  • ”taxa pe stâlp”,
  • dividendele speciale plătite de societățile profitabile din portofoliul statului,
  • „joaca cu timing-ul rambursărilor de TVA și al cheltuielilor de investiții sau, mai recent,
  • ”revoluția fiscală”, deseori revizuită și adăugită – spune în editorialul raportului citat.

În prezent, „discuția e dusă pe subiectele amnistiei fiscale, a „refinanțării” unor proiecte publice din fonduri europene sau a ”reformei” sistemului de pensii private”.

Rezultatul: Deficitul bugetar tot mai mare, finanțarea lui – tot mai scumpă

După o uşoară scădere sub pragul de 5% a randamentelor la titlurile de stat de referinţă (cu scadenţa la 10 ani), tendinţa de creştere a fost reluată, cu cinci puncte bază, până la 4,995%, săptămâna trecută.

Și, în general, „Curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie cu șapte puncte bază”, a remarcat Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport emis luni.

În plus, datele Eurostat indică intensificarea deficitului bugetar la 4.2% din PIB în T1 2018 (maximul din T1 2013), pe fondul creșterii cheltuielilor cu un ritm mai puternic față de venituri, potrivit aceluiași raport al BT.

Și, în ultimii doi ani, s-a înregistrat „supradimensionarea cheltuielilor curente față de veniturile curente și în special față de veniturile fiscale”, potrivit raportului BCR


Un viitor amenințat, la un prezent dezechilibrat

Pierderea încrederii în autorităţi este principalul efect atât al politicilor economice controversate cât şi al improvizaţiilor cu care se încearcă atenuarea dezechilibrelor.

„Gradul ridicat de improvizație reduce mult din predictibilitatea comportamentului autorităților române, un aspect tot mai dificil de gestionat din partea partenerilor acestora, fie că vorbim de cei interni sau externi, publici sau privați”, spune Horia Braun Erdei.

Astfel că autoritățile riscă lipsa de interes a partenerilor statului (companii, investitori financiari, instituții din țară și de peste hotare) de „a dezvolta relația cu autoritățile române” și dezinteresul duce, în consecință, la „un nivel scăzut al investițiilor în economia românească”, adaugă economistul șef al BCR.

Această realitate este în contradicție cu faptul că „oficialii români insistă pe diverse canale de comunicare pe ideea că accentul în impulsionarea creșterii economice trebuie să se mute dinspre consum înspre investiții”.

Fenomenul se suprapune cu cel al maturității ciclului economic post-criză, ilustrat, printre altele de scăderea cu 9,8% an/an, a numărului de firme nou lansate în primul semestru din 2018, până la 71.500, potrivit raportului BT semnat de Andrei Rădulescu.

Improvizațiile rezolvă problema echilibrării bugetului doar pe termen scurt, „nerăspunzând astfel caracterului structural și sistematic al acesteia, exemplificat în tabelul de mai jos sub aspectul a cel puțin trei componente majore”, potrivit raportului BCR:

Contaminarea economiei cu improvizaţii

Improvizațiile politicilor fiscale și salariale afectează, mai întâi, politicile monetare și valutare ale Băncii Naționale a României (BNR), care trebuie să-i descurajeze pe mari speculatori ai jocului cursului valutar și dobânzilor, potrivit raportului citat.

Raportul BCR explică mai departe mecanismul tacticilor de descurajare ale BNR.

Teoretic, „dacă un speculator este convins că leul ar trebui să se tranzacționeze la un nivel mult mai slab decât cel actual, va împrumuta lei din care va finanța cumpărarea de euro. Dacă astfel de speculații iau amploare, cererea de euro va crește puternic și presiunea ascendentă pe curs se va concretiza, fără a exista poate un fundament economic puternic”, explică Horia Braun Erdei.

Dacă însă BNR intervine pe piața valutară, „oferind prompt valuta cerută de speculator și făcând în același timp ca leii să dispară din piață, acel cost poate exploda, făcând ca speculația pe deprecierea leului să intre în pierdere”.

„Spectrul acestor intervenții și lipsa de predictibilitate în ce privește dobânzile acționează așadar pentru a descuraja speculațiile valutare pe termen scurt”.

BCR este una dintre băncile care suspectează că BNR a vândut valută ca să apere leul, ceea ce ar explica „ieşirile neexplicate din rezerva BNR, de aproximativ 800-900 milioane euro în luna mai şi de aproximativ jumătate din acest nivel în iunie”.

Argumentul este că „în lunile în care alte monede din regiune (zlot polonez, forint maghiar) se depreciau cu 2,5-3% în raport cu euro, se înregistrau şi cele mai mari ieşiri neexplicate din rezerva valutară a BNR. Tot atunci leul rămânea neaşteptat de stabil (depreciere lunară maximă de 1% urmată de o revenire)”

„Problema e că jocul acesta este unul complex și se desfășoară în condiții de incertitudine ridicată“ și „chiar dacă astfel de improvizații pot fi justificate prin considerente de tactică a implementării politicii monetare, ele împărtășesc totuși o consecință nefastă cu improvizațiile din zona fiscală, anume faptul că lipsa de predictibilitate de pe piața valutară și monetară poate descuraja și investițiile pe termen lung pe piețele financiare românești și special pe cea de obligațiuni locale”, spune economistul șef al BCR.

Semnalul dat de raportul BCR este de neignorat. Chiar dacă acesta nu poate să contravină intereselor băncii sau ale clienților săi, totuși argumentele raportului nu pot contraveni nici realității, mai ales că este vorba de „investitori de tipul unor fonduri dedicate piețelor emergente, care cumpără titluri românești ca parte din strategia lor de investiții, ghidată de componența unor indici de referință în care România are o pondere relevantă”.

Acești investitori nu ar trebui îndepărtați, „mai ales în contextul unei capacități reduse a investitorilor locali de a absorbi sumele în creștere presupuse de nevoile mai mari de finanțare ale statului”, spune economistul şef al BCR.

Scenarii comparate

Previziunile analiştilor BCR şi Băncii Transilvania diferă statistic dar nu şi ca tendinţă:

  • BCR: Leul ar urma să se deprecieze până la 4,73 lei / euro la sfârşitul acestui an şi până la 4,77 lei/ euro la sfârşitul anului 2019
  • BT: Deprecierea medie ar urma să se oprească la 4,70 lei/euro în acest an şi la 4,73 lei/ euro în 2019

Contaminarea societăţii

Mai mult, contaminarea modului de operare bazat pe improvizaţii, sau a „comportamentului conjunctural sau tactic descris mai sus” se propagă „în multe alte sfere ale sectorului public și în mare măsură și al celui privat”.

Riscurile se propagă şi mai profund: perioada actuală de acumulare economică riscă să fie irosită din cauza slăbiciunii soluțiilor improvizate.

„Surplusul generat în această fază de acumulare ar trebui așadar să îl folosim pentru a ne dota cu productivitate, caz în care vom putea răzbi pe termen lung (vom putea genera creşteri sustenabile de salarii, pensii şi alte beneficii sociale) nu doar de la un an la altul până când faza descendentă a ciclul economic ne va da peste cap”, conchide editorialul raportului BCR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

”Modelul Ciorbea”, aplicat de Tudorel Toader – Ministrul Justiției a plecat 4 zile în concediu, în plin scandal pe legile justiției

Razvan Diaconu

Tudorel Toader și-a luat patru zile de concediu în această săptămână, în plină criză în justiție după criticile dure transmise vineri de președintele Iohannis pe… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri acuză coaliția de populism: Guvernul mărește salariul minim ca să stoarcă mai mulți bani pentru buget

Vladimir Ionescu

Liderii a două importante organizații ale mediului de afaceri- AOAR și CNIPMMR- acuză intenția guvernamentală de a majora anticipat salariului minim pe economie: este o… Mai mult

Stiri

Președintele cheamă partidele parlamentare la consultări pe legile justiției

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a invitat miercuri la Cotroceni, pentru consultări pe tema legislației din domeniul justiției, președinții partidelor și… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Polonia – PiS, pe primul loc, dar opoziția câștigă din primul tur Varșovia și alte mari orașe

Iulian Soare

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care se află la putere de trei ani în Polonia, a câştigat alegerile locale de duminică cu 32, 3% conform… Mai mult

Stiri

Barometrul industrial: Ușoară revenire a producției și a comenzilor

Vladimir Ionescu

Industria română şi-a revenit, după patru luni de activitate slabă, potrivit Barometrului Industrial publicat luni. Volumul producţiei şi comenzile, inclusiv cele pentru export au crescut,… Mai mult

Stiri

Procesul Colectiv se reia de la zero, după pensionarea judecătorului de caz

Vladimir Ionescu

Procesul Colectiv, dosar în care există 65 de victime decedate, se reia luni de la zero, la trei ani de la începerea anchetei și un an… Mai mult

Stiri

Topul firmelor din România – CNIPMMR, ediția 26. Cine-i în top

Consiliul IMM-urilor din România organizează în data de 2 noiembrie Topul Firmelor din România, eveniment ce urmărește recunoașterea meritelor antreprenorilor prin premierea celor mai performante… Mai mult