Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

”Contaminarea economiei cu improvizații ca urmare a politicilor oficiale” – un altfel de bilanț al guvernării

de Adrian N Ionescu , 25.7.2018

Autoritățile guvernamentale au apelat la improvizații ca să soluționeze dezechilibrele provocate de propriile politici publice, potrivit rapoartelor a două mari bănci din România.

Gradul ridicat de improvizație al soluțiilor va afecta pe termen lung relațiile autorităților cu partenerii interni sau externi.

„România a intrat în sarabanda promisiunilor electorale din ce în ce mai generoase, a căror îndeplinire a presupus crearea unor dezechilibre pe plan bugetar, dar și economic.
Pentru a ține cât de cât în frâu dezechilibrele, fără a afecta însă imaginea idilică a conducătorilor providențiali care doar dau și nu iau, a fost nevoie ca autoritățile să recurgă la diverse improvizații”, scrie Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în raportul lunar emis de bancă miercuri.

Dintre improvizațiile deja aplicate, raportul citat remarcă:

  • ”taxa pe stâlp”,
  • dividendele speciale plătite de societățile profitabile din portofoliul statului,
  • „joaca cu timing-ul rambursărilor de TVA și al cheltuielilor de investiții sau, mai recent,
  • ”revoluția fiscală”, deseori revizuită și adăugită – spune în editorialul raportului citat.

În prezent, „discuția e dusă pe subiectele amnistiei fiscale, a „refinanțării” unor proiecte publice din fonduri europene sau a ”reformei” sistemului de pensii private”.

Rezultatul: Deficitul bugetar tot mai mare, finanțarea lui – tot mai scumpă

După o uşoară scădere sub pragul de 5% a randamentelor la titlurile de stat de referinţă (cu scadenţa la 10 ani), tendinţa de creştere a fost reluată, cu cinci puncte bază, până la 4,995%, săptămâna trecută.

Și, în general, „Curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie cu șapte puncte bază”, a remarcat Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport emis luni.

În plus, datele Eurostat indică intensificarea deficitului bugetar la 4.2% din PIB în T1 2018 (maximul din T1 2013), pe fondul creșterii cheltuielilor cu un ritm mai puternic față de venituri, potrivit aceluiași raport al BT.

Și, în ultimii doi ani, s-a înregistrat „supradimensionarea cheltuielilor curente față de veniturile curente și în special față de veniturile fiscale”, potrivit raportului BCR


Un viitor amenințat, la un prezent dezechilibrat

Pierderea încrederii în autorităţi este principalul efect atât al politicilor economice controversate cât şi al improvizaţiilor cu care se încearcă atenuarea dezechilibrelor.

„Gradul ridicat de improvizație reduce mult din predictibilitatea comportamentului autorităților române, un aspect tot mai dificil de gestionat din partea partenerilor acestora, fie că vorbim de cei interni sau externi, publici sau privați”, spune Horia Braun Erdei.

Astfel că autoritățile riscă lipsa de interes a partenerilor statului (companii, investitori financiari, instituții din țară și de peste hotare) de „a dezvolta relația cu autoritățile române” și dezinteresul duce, în consecință, la „un nivel scăzut al investițiilor în economia românească”, adaugă economistul șef al BCR.

Această realitate este în contradicție cu faptul că „oficialii români insistă pe diverse canale de comunicare pe ideea că accentul în impulsionarea creșterii economice trebuie să se mute dinspre consum înspre investiții”.

Fenomenul se suprapune cu cel al maturității ciclului economic post-criză, ilustrat, printre altele de scăderea cu 9,8% an/an, a numărului de firme nou lansate în primul semestru din 2018, până la 71.500, potrivit raportului BT semnat de Andrei Rădulescu.

Improvizațiile rezolvă problema echilibrării bugetului doar pe termen scurt, „nerăspunzând astfel caracterului structural și sistematic al acesteia, exemplificat în tabelul de mai jos sub aspectul a cel puțin trei componente majore”, potrivit raportului BCR:

Contaminarea economiei cu improvizaţii

Improvizațiile politicilor fiscale și salariale afectează, mai întâi, politicile monetare și valutare ale Băncii Naționale a României (BNR), care trebuie să-i descurajeze pe mari speculatori ai jocului cursului valutar și dobânzilor, potrivit raportului citat.

Raportul BCR explică mai departe mecanismul tacticilor de descurajare ale BNR.

Teoretic, „dacă un speculator este convins că leul ar trebui să se tranzacționeze la un nivel mult mai slab decât cel actual, va împrumuta lei din care va finanța cumpărarea de euro. Dacă astfel de speculații iau amploare, cererea de euro va crește puternic și presiunea ascendentă pe curs se va concretiza, fără a exista poate un fundament economic puternic”, explică Horia Braun Erdei.

Dacă însă BNR intervine pe piața valutară, „oferind prompt valuta cerută de speculator și făcând în același timp ca leii să dispară din piață, acel cost poate exploda, făcând ca speculația pe deprecierea leului să intre în pierdere”.

„Spectrul acestor intervenții și lipsa de predictibilitate în ce privește dobânzile acționează așadar pentru a descuraja speculațiile valutare pe termen scurt”.

BCR este una dintre băncile care suspectează că BNR a vândut valută ca să apere leul, ceea ce ar explica „ieşirile neexplicate din rezerva BNR, de aproximativ 800-900 milioane euro în luna mai şi de aproximativ jumătate din acest nivel în iunie”.

Argumentul este că „în lunile în care alte monede din regiune (zlot polonez, forint maghiar) se depreciau cu 2,5-3% în raport cu euro, se înregistrau şi cele mai mari ieşiri neexplicate din rezerva valutară a BNR. Tot atunci leul rămânea neaşteptat de stabil (depreciere lunară maximă de 1% urmată de o revenire)”

„Problema e că jocul acesta este unul complex și se desfășoară în condiții de incertitudine ridicată“ și „chiar dacă astfel de improvizații pot fi justificate prin considerente de tactică a implementării politicii monetare, ele împărtășesc totuși o consecință nefastă cu improvizațiile din zona fiscală, anume faptul că lipsa de predictibilitate de pe piața valutară și monetară poate descuraja și investițiile pe termen lung pe piețele financiare românești și special pe cea de obligațiuni locale”, spune economistul șef al BCR.

Semnalul dat de raportul BCR este de neignorat. Chiar dacă acesta nu poate să contravină intereselor băncii sau ale clienților săi, totuși argumentele raportului nu pot contraveni nici realității, mai ales că este vorba de „investitori de tipul unor fonduri dedicate piețelor emergente, care cumpără titluri românești ca parte din strategia lor de investiții, ghidată de componența unor indici de referință în care România are o pondere relevantă”.

Acești investitori nu ar trebui îndepărtați, „mai ales în contextul unei capacități reduse a investitorilor locali de a absorbi sumele în creștere presupuse de nevoile mai mari de finanțare ale statului”, spune economistul şef al BCR.

Scenarii comparate

Previziunile analiştilor BCR şi Băncii Transilvania diferă statistic dar nu şi ca tendinţă:

  • BCR: Leul ar urma să se deprecieze până la 4,73 lei / euro la sfârşitul acestui an şi până la 4,77 lei/ euro la sfârşitul anului 2019
  • BT: Deprecierea medie ar urma să se oprească la 4,70 lei/euro în acest an şi la 4,73 lei/ euro în 2019

Contaminarea societăţii

Mai mult, contaminarea modului de operare bazat pe improvizaţii, sau a „comportamentului conjunctural sau tactic descris mai sus” se propagă „în multe alte sfere ale sectorului public și în mare măsură și al celui privat”.

Riscurile se propagă şi mai profund: perioada actuală de acumulare economică riscă să fie irosită din cauza slăbiciunii soluțiilor improvizate.

„Surplusul generat în această fază de acumulare ar trebui așadar să îl folosim pentru a ne dota cu productivitate, caz în care vom putea răzbi pe termen lung (vom putea genera creşteri sustenabile de salarii, pensii şi alte beneficii sociale) nu doar de la un an la altul până când faza descendentă a ciclul economic ne va da peste cap”, conchide editorialul raportului BCR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Gabriela Firea promite transport gratuit în Capitală din 2019

Vladimir Ionescu

Primarul general Gabriela Firea intenţionează să asigure, din 2019, gratuitate pentru toate mijloacele de transport în comun de suprafaţă din Bucureşti, potrivit unor declaraţii făcute miercuri,… Mai mult

Stiri

Clasamentul universităților: Babeș-Bolyai, pe primul loc, urmată de Universitatea și de Politehnica din București

Vladimir Ionescu

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe locul I în Clasamentul realizat de asociația Ad Astra, a cercetătorilor români. Pe locul al doilea se situează Universitatea… Mai mult

Europa

Consiliul UE – Președinția României: Guvernul a stabilit prioritățile, Viorica Dăncilă cere „pace politică internă”

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă a prezentat miercuri în fața Parlamentului priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE. Acestea sunt plasate sub umbrela motto-ului „Coeziunea ca valoare comună europeană”… Mai mult

Stiri

Discuțiile pe bugetul 2019 se amână. ”Mai trebuie clarificare anumite aspecte”

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a confirmat că proiectul de buget pentru 2019 nu va fi discutat joi în ședința de Guvern și nu a precizat… Mai mult

Stiri

Industrie – INS: Cifra de afaceri şi comenzile noi cresc substanțial pe 10 luni

Adrian N Ionescu

Trei indicatori privind industria ai Institutului Național de Statistică (INS) arată creșteri semnificative pe primele 10 luni din 2018, chiar dacă sondajele independente au indicat… Mai mult

Stiri

Opoziția depune vineri moțiune de cenzură

Razvan Diaconu

O moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă,  semnată de 163 de parlamentari, va fi depusă vineri de opoziție. „Guvernul poate să cadă, totul este o… Mai mult

Stiri

Eugen Teodorovici: Băncile ar trebui să finanţeze companiile proporţional cu finanţarea statului

Alexandra Pele

Băncile ar trebui să finanţeze în egală măsură atât statul cât şi economia reală, este de părere ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. “Pe lângă profitul consistent… Mai mult