Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

”Contaminarea economiei cu improvizații ca urmare a politicilor oficiale” – un altfel de bilanț al guvernării

de Adrian N Ionescu , 25.7.2018

Autoritățile guvernamentale au apelat la improvizații ca să soluționeze dezechilibrele provocate de propriile politici publice, potrivit rapoartelor a două mari bănci din România.

Gradul ridicat de improvizație al soluțiilor va afecta pe termen lung relațiile autorităților cu partenerii interni sau externi.

„România a intrat în sarabanda promisiunilor electorale din ce în ce mai generoase, a căror îndeplinire a presupus crearea unor dezechilibre pe plan bugetar, dar și economic.
Pentru a ține cât de cât în frâu dezechilibrele, fără a afecta însă imaginea idilică a conducătorilor providențiali care doar dau și nu iau, a fost nevoie ca autoritățile să recurgă la diverse improvizații”, scrie Horia Braun Erdei, economistul șef al BCR, în raportul lunar emis de bancă miercuri.

Dintre improvizațiile deja aplicate, raportul citat remarcă:

  • ”taxa pe stâlp”,
  • dividendele speciale plătite de societățile profitabile din portofoliul statului,
  • „joaca cu timing-ul rambursărilor de TVA și al cheltuielilor de investiții sau, mai recent,
  • ”revoluția fiscală”, deseori revizuită și adăugită – spune în editorialul raportului citat.

În prezent, „discuția e dusă pe subiectele amnistiei fiscale, a „refinanțării” unor proiecte publice din fonduri europene sau a ”reformei” sistemului de pensii private”.

Rezultatul: Deficitul bugetar tot mai mare, finanțarea lui – tot mai scumpă

După o uşoară scădere sub pragul de 5% a randamentelor la titlurile de stat de referinţă (cu scadenţa la 10 ani), tendinţa de creştere a fost reluată, cu cinci puncte bază, până la 4,995%, săptămâna trecută.

Și, în general, „Curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie cu șapte puncte bază”, a remarcat Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport emis luni.

În plus, datele Eurostat indică intensificarea deficitului bugetar la 4.2% din PIB în T1 2018 (maximul din T1 2013), pe fondul creșterii cheltuielilor cu un ritm mai puternic față de venituri, potrivit aceluiași raport al BT.

Și, în ultimii doi ani, s-a înregistrat „supradimensionarea cheltuielilor curente față de veniturile curente și în special față de veniturile fiscale”, potrivit raportului BCR


Un viitor amenințat, la un prezent dezechilibrat

Pierderea încrederii în autorităţi este principalul efect atât al politicilor economice controversate cât şi al improvizaţiilor cu care se încearcă atenuarea dezechilibrelor.

„Gradul ridicat de improvizație reduce mult din predictibilitatea comportamentului autorităților române, un aspect tot mai dificil de gestionat din partea partenerilor acestora, fie că vorbim de cei interni sau externi, publici sau privați”, spune Horia Braun Erdei.

Astfel că autoritățile riscă lipsa de interes a partenerilor statului (companii, investitori financiari, instituții din țară și de peste hotare) de „a dezvolta relația cu autoritățile române” și dezinteresul duce, în consecință, la „un nivel scăzut al investițiilor în economia românească”, adaugă economistul șef al BCR.

Această realitate este în contradicție cu faptul că „oficialii români insistă pe diverse canale de comunicare pe ideea că accentul în impulsionarea creșterii economice trebuie să se mute dinspre consum înspre investiții”.

Fenomenul se suprapune cu cel al maturității ciclului economic post-criză, ilustrat, printre altele de scăderea cu 9,8% an/an, a numărului de firme nou lansate în primul semestru din 2018, până la 71.500, potrivit raportului BT semnat de Andrei Rădulescu.

Improvizațiile rezolvă problema echilibrării bugetului doar pe termen scurt, „nerăspunzând astfel caracterului structural și sistematic al acesteia, exemplificat în tabelul de mai jos sub aspectul a cel puțin trei componente majore”, potrivit raportului BCR:

Contaminarea economiei cu improvizaţii

Improvizațiile politicilor fiscale și salariale afectează, mai întâi, politicile monetare și valutare ale Băncii Naționale a României (BNR), care trebuie să-i descurajeze pe mari speculatori ai jocului cursului valutar și dobânzilor, potrivit raportului citat.

Raportul BCR explică mai departe mecanismul tacticilor de descurajare ale BNR.

Teoretic, „dacă un speculator este convins că leul ar trebui să se tranzacționeze la un nivel mult mai slab decât cel actual, va împrumuta lei din care va finanța cumpărarea de euro. Dacă astfel de speculații iau amploare, cererea de euro va crește puternic și presiunea ascendentă pe curs se va concretiza, fără a exista poate un fundament economic puternic”, explică Horia Braun Erdei.

Dacă însă BNR intervine pe piața valutară, „oferind prompt valuta cerută de speculator și făcând în același timp ca leii să dispară din piață, acel cost poate exploda, făcând ca speculația pe deprecierea leului să intre în pierdere”.

„Spectrul acestor intervenții și lipsa de predictibilitate în ce privește dobânzile acționează așadar pentru a descuraja speculațiile valutare pe termen scurt”.

BCR este una dintre băncile care suspectează că BNR a vândut valută ca să apere leul, ceea ce ar explica „ieşirile neexplicate din rezerva BNR, de aproximativ 800-900 milioane euro în luna mai şi de aproximativ jumătate din acest nivel în iunie”.

Argumentul este că „în lunile în care alte monede din regiune (zlot polonez, forint maghiar) se depreciau cu 2,5-3% în raport cu euro, se înregistrau şi cele mai mari ieşiri neexplicate din rezerva valutară a BNR. Tot atunci leul rămânea neaşteptat de stabil (depreciere lunară maximă de 1% urmată de o revenire)”

„Problema e că jocul acesta este unul complex și se desfășoară în condiții de incertitudine ridicată“ și „chiar dacă astfel de improvizații pot fi justificate prin considerente de tactică a implementării politicii monetare, ele împărtășesc totuși o consecință nefastă cu improvizațiile din zona fiscală, anume faptul că lipsa de predictibilitate de pe piața valutară și monetară poate descuraja și investițiile pe termen lung pe piețele financiare românești și special pe cea de obligațiuni locale”, spune economistul șef al BCR.

Semnalul dat de raportul BCR este de neignorat. Chiar dacă acesta nu poate să contravină intereselor băncii sau ale clienților săi, totuși argumentele raportului nu pot contraveni nici realității, mai ales că este vorba de „investitori de tipul unor fonduri dedicate piețelor emergente, care cumpără titluri românești ca parte din strategia lor de investiții, ghidată de componența unor indici de referință în care România are o pondere relevantă”.

Acești investitori nu ar trebui îndepărtați, „mai ales în contextul unei capacități reduse a investitorilor locali de a absorbi sumele în creștere presupuse de nevoile mai mari de finanțare ale statului”, spune economistul şef al BCR.

Scenarii comparate

Previziunile analiştilor BCR şi Băncii Transilvania diferă statistic dar nu şi ca tendinţă:

  • BCR: Leul ar urma să se deprecieze până la 4,73 lei / euro la sfârşitul acestui an şi până la 4,77 lei/ euro la sfârşitul anului 2019
  • BT: Deprecierea medie ar urma să se oprească la 4,70 lei/euro în acest an şi la 4,73 lei/ euro în 2019

Contaminarea societăţii

Mai mult, contaminarea modului de operare bazat pe improvizaţii, sau a „comportamentului conjunctural sau tactic descris mai sus” se propagă „în multe alte sfere ale sectorului public și în mare măsură și al celui privat”.

Riscurile se propagă şi mai profund: perioada actuală de acumulare economică riscă să fie irosită din cauza slăbiciunii soluțiilor improvizate.

„Surplusul generat în această fază de acumulare ar trebui așadar să îl folosim pentru a ne dota cu productivitate, caz în care vom putea răzbi pe termen lung (vom putea genera creşteri sustenabile de salarii, pensii şi alte beneficii sociale) nu doar de la un an la altul până când faza descendentă a ciclul economic ne va da peste cap”, conchide editorialul raportului BCR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult