marți

19 martie, 2024

26 noiembrie, 2018

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de trai mediu al UE 28 şi la 65% din nivelul mediu al Zonei Euro (ZE19).

Este o diferenţă semnificativă faţă de mult mai mediatizatul PIB/locuitor, care ne plasează doar la 63% din media UE şi, respectiv 59% din media ZE19.

Ce zice teoria economică

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.


În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

În original, pe site-ul Eurostat, se arată că ”Although GDP per capita is an important and widely used indicator of countries’ level of economic welfare, consumption per capita may be more useful for comparing the relative welfare of consumers across various countries.

Situaţia din România în contextul evoluției statelor membre UE pe ultimii patru ani

Dacă se face raportarea la AIC, ţara noastră a a depăşit deja Ungaria, Croaţia şi Bulgaria. România a fost inclusă în comunicatul oficial al Eurostat alături de Estonia şi Letonia (nota bene- ţări deja membre ale Zonei Euro) printre ţările care au recuperat decalajul faţă de media europeană.


Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor comparativ cu cea a PIB/locuitor din 2014 până în 2017, pentru a decela diferenţele destul de importante care apar la nivel de ţară şi modificările în ierarhia internaţională.

În România, evoluţia a fost mai rapidă la nivelului veniturilor măsurate prin consumul individual efectiv decât prin PIB/locuitor ( 12 puncte procentuale la AIC, faţă de 8 pp în cazul PIB/locuitor).

Statistica selectivă pentru anumite state care ar putea constitui o referinţă pentru România din perspectiva aderării la UE arată că se poate pune o întrebare esenţială pentru procesul de adoptare a monedei unice europene. Presupunând apriori că vom reuşi să facem corect managementul pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht, e suficientă raportarea la un prag stabilit în baza PIB/locuitor sau ar fi utilă şi o evaluare în baza AIC ?

Din perspectivă germană, ca să facem trimitere la locomotiva europeană, sau din perspectiva Slovaciei, ţara cea mai apropiată de noi ca dimensiune şi structură a economiei care a aderat relativ recent la Zona Euro, întrebarea pare a fi irelevantă, valorile din tabelul de mai sus fiind aproape identice în decursul timpului.

Însă dacă ne uităm la economiile latine mai mari ale Uniunii, vedem trei situaţii diferite, pentru Franţa ( care are AIC mai mare faţă de PIB/locuitor, primul peste media UE, celălalt indicator sub sub media UE), cu care avem o similaritate interesantă ( deşi suntem la poli opuşi ca şi procentaj al bugetelor publice în PIB), Italia ( pe dos) şi Spania (în curs de egalizare a celor doi indicatori).

În grupul fostelor ţări din blocul estic care au aderat la UE dar numai unele au adoptat euro, situaţia apare mult mai compactă la nivelul AIC decât ar arăta simpla raportare a PIB/locuitor la media Zonei Euro. Diferenţa marcată a PIB/locuitor dintre Cehia şi Polonia se restrânge puternic când se trece la AIC, unde cele două au ajuns să încadreze Grecia ( în scădere) şi Slovacia ( în ascensiune).

Dacă ţinem cont şi de dificultatea cu atât mai pronunţată cu cât o economie este mai mare în adoptarea euro, mai ales în condiţii de curs de schimb flotant, poate că avem deja o explicaţie a faptului că cele două ţări nu se înghesuie să adopte euro. De altfel, pragurile de 70%, 75% sau 80% din media UE gândite de noi ca referinţă pentru trecerea la moneda unică au fost depăşite de Cehia, fără ca situaţia la AIC să arate mult diferit de cea din Polonia.

De reţinut în acest context, România și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu valori AIC şi PIB exact pe dos. La consum individual efectiv, scorul este 65% la 60% din media ZE19 în favoarea noastră, la PIB/locuitor figurează 64% la 59% în favoarea lor. Poate că o abordare multicriterială a pragurilor de dezvoltare care trebuie trecute în prealabil ar fi de luat în calcul.

Desigur, se va putea invoca situaţia din Croaţia sau Bulgaria, care au valori mai mici decât noi la ambii indicatori şi aspiră la adoptarea euro. Însă ele sunt net favorizate de dimensiunea relativ redusă a economiei (PIB-ul nostru este cam cât al Cehiei). În plus, Bulgaria are deja cursul fix de două decenii. Este şi motivul pentru care nu prea ne putem raporta la situaţia din Estonia şi Letonia, de de care ne despart doar câteva procente la AIC.

Una peste alta, combinaţiile care se profilează la orizont în cazul nostru pentru succesul trecerii la euro ar fi minim 75% AIC şi 70% la PIB/locuitor ( pe care îl aşteaptă polonezii) şi optim 80% AIC ( pe care îl aşteaptă, probabil, cehii) şi 75% la PIB/locuitor faţă de ZE. Cu observaţia că, la eventuala intrare pe un palier incert, ar trebui să fim mai germano-central-europeni, precum slovacii, şi nu balcanici precum grecii.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: