Consumul individual efectiv al românilor în context european

de Marin Pana | 13.12.2016 .

consum-individualRomânia a ajuns în 2015 la 59% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată datele comunicate de Eurostat. În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 57% din media UE.

Datele au fost revizuite față de cele prezentate anterior, astfel încât țara noastră a intrat în grupul statelor care au cunoscut o creștere continuă a AIC și a trecut pe primul loc în Uniune în ceea ce privește creșterea consumului individual efectiv între 2013 și 2015, cu nu mai puțin de cinci puncte procentuale.

Astfel, am depășit Croația ( care bătut pasul pe loc în 2014 și a înregistrat un mic recul în 2015) ca nivel al AIC și am lăsat în urmă pe partea de avans al acestui indicator țări precum Lituania, Bulgaria ( fiecare cu un spor de câte patru puncte procentuale) și Estonia ( cu doar 3% în plus).

De la PIB/locuitor la AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Evoluția clasamentulului european între 2013 – 2015

Iată cum se prezintă valorile din 2013 până în 2015, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat și ce schimbări semnificative au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. Inclusiv inversările survenite între economii cu ștate vechi de membre UE și cele intrate relativ recent în Uniune.

tabel1

Cele mai spectaculoase diferențe între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în Olanda, Danemarca și Suedia. Irlanda se află în situația unor raportări statistice conjuncturale din motive de relocare a unor mari companii iar Luxemburgul este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine.

Italia, al doilea mare partener comercial al României, ar fi țara cea mai apropiată de media UE la ambii indicatori de nivel de trai și referința pentru procesul nostru de convergență reală. Ea figurează, însă, la distanță condiderabilă de grupul statelor occidentale dezvoltate, din care teoretic face parte.

În clasamentul după AIC pe anul 2015, podiumul este ocupat de țări de limbă germană, cu Luxemburgul detașat la 137% dar în mare pierdere de viteză ( 145% din media UE în urmă cu doi ani) și cu Germania și Austria aproape de reperul de 120%. Urmează un bloc compact de șapte state cu valori cuprinse între 111% și 115%.

Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania este cea mai avansată la nivelul AIC. Ea a reușit să treacă pragul de 80% și a depășit Portugalia și Malta. Cehia și Slovacia (intrată în anul 2009 în Zona Euro și cu o poziționare echilibrată între AIC și PIB) au depășit deja Grecia, de care se apropie acum Slovenia și Polonia.

Diferența majoră dintre PIB și AIC se poate astfel vedea într-o comparație-școală. Polonia și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu aproape același nivel al PIB/locuitor (69% la 68%). Cu toate acestea, la nivelul de trai efectiv polonezii apar cu mult peste unguri, cu 74% din media UE față de doar 63% din media UE.

România, Croația și Bulgaria sunt singurele țări membre UE care se situează sub pragul de 60% la nivelul AIC. Cu observația că la nivel de PIB/locuitor suntem, totuși, ușor sub croați dar destul de departe de bulgari, singurii rămași sub 50% din media UE la acest indicator.

Beneficiile acordate în 2016 și cele planificate pentru 2017 au toate șansele să ne ducă peste pragul de 60% la AIC, chiar înainte ca PIB-ul să atingă această cotă. Rămâne întrebarea dacă nivelul de trai trebuia să fie peste acest prag minim (teoretic recomandat) pentru a adopta euro sau rezultatul economiei.

Publicat la data de 13.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română