Consumul individual efectiv al românilor în context european

de Marin Pana | 13.12.2016 .

consum-individualRomânia a ajuns în 2015 la 59% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată datele comunicate de Eurostat. În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 57% din media UE.

Datele au fost revizuite față de cele prezentate anterior, astfel încât țara noastră a intrat în grupul statelor care au cunoscut o creștere continuă a AIC și a trecut pe primul loc în Uniune în ceea ce privește creșterea consumului individual efectiv între 2013 și 2015, cu nu mai puțin de cinci puncte procentuale.

Astfel, am depășit Croația ( care bătut pasul pe loc în 2014 și a înregistrat un mic recul în 2015) ca nivel al AIC și am lăsat în urmă pe partea de avans al acestui indicator țări precum Lituania, Bulgaria ( fiecare cu un spor de câte patru puncte procentuale) și Estonia ( cu doar 3% în plus).

De la PIB/locuitor la AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Evoluția clasamentulului european între 2013 – 2015

Iată cum se prezintă valorile din 2013 până în 2015, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat și ce schimbări semnificative au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. Inclusiv inversările survenite între economii cu ștate vechi de membre UE și cele intrate relativ recent în Uniune.

tabel1

Cele mai spectaculoase diferențe între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în Olanda, Danemarca și Suedia. Irlanda se află în situația unor raportări statistice conjuncturale din motive de relocare a unor mari companii iar Luxemburgul este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine.

Italia, al doilea mare partener comercial al României, ar fi țara cea mai apropiată de media UE la ambii indicatori de nivel de trai și referința pentru procesul nostru de convergență reală. Ea figurează, însă, la distanță condiderabilă de grupul statelor occidentale dezvoltate, din care teoretic face parte.

În clasamentul după AIC pe anul 2015, podiumul este ocupat de țări de limbă germană, cu Luxemburgul detașat la 137% dar în mare pierdere de viteză ( 145% din media UE în urmă cu doi ani) și cu Germania și Austria aproape de reperul de 120%. Urmează un bloc compact de șapte state cu valori cuprinse între 111% și 115%.

Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania este cea mai avansată la nivelul AIC. Ea a reușit să treacă pragul de 80% și a depășit Portugalia și Malta. Cehia și Slovacia (intrată în anul 2009 în Zona Euro și cu o poziționare echilibrată între AIC și PIB) au depășit deja Grecia, de care se apropie acum Slovenia și Polonia.

Diferența majoră dintre PIB și AIC se poate astfel vedea într-o comparație-școală. Polonia și Ungaria figurează în statistica Eurostat cu aproape același nivel al PIB/locuitor (69% la 68%). Cu toate acestea, la nivelul de trai efectiv polonezii apar cu mult peste unguri, cu 74% din media UE față de doar 63% din media UE.

România, Croația și Bulgaria sunt singurele țări membre UE care se situează sub pragul de 60% la nivelul AIC. Cu observația că la nivel de PIB/locuitor suntem, totuși, ușor sub croați dar destul de departe de bulgari, singurii rămași sub 50% din media UE la acest indicator.

Beneficiile acordate în 2016 și cele planificate pentru 2017 au toate șansele să ne ducă peste pragul de 60% la AIC, chiar înainte ca PIB-ul să atingă această cotă. Rămâne întrebarea dacă nivelul de trai trebuia să fie peste acest prag minim (teoretic recomandat) pentru a adopta euro sau rezultatul economiei.

Publicat la data de 13.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română