Un desant de 56 de miniștri din UE, responsabili pentru Afaceri Interne și Justiție, vor sosi miercuri la București pentru a participa la cele două sesiuni la Consiliului JAI, ce vor fi prezidate de Carmen Dan, respectiv Tudorel Toader. Meetingurile se vor desfășura la Palatul Parlamentului.
Reuniunile oficiale ale Consiliului sunt organizate de Consiliul UE și sunt prezidate de Președinția Consiliului, în cazul de față de România. Cu toate acestea, fiecare președinție a Consiliului organizează și reuniuni informale ale miniștrilor, pentru a purta discuții privind inițiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formațiune a Consiliului.
Carmen Dan va prezida joi întâlnirea miniștrilor pentru Afaceri Interne, unde se vor discuta despre migrație și gestionarea granițelor externe.
Mult mai problematică va fi sesiunea de vineri, când Tudorel Toader va conduce reuniunea miniștrilor pe Justiție, unde vor fi abordate chestiuni legate de cooperarea în materie penală și civilă.
Contextul este unul nefavorabil – mai mulți oficiali europeni au atras atenția României că trebuie să fie atentă la respectarea statului de drept și că inițiativele de reformare a Justiției adoptate de actuala coaliție pun în pericol chiar cooperarea judiciară.
Contextul: Premierul îi explică prim-vicepreședintelui Comisiei Europene de ce insistă pentru adoptarea OUG pentru rejudecarea proceselor soluționate de Curtea Supremă
Mai mult, premierul Viorica Dăncilă a declarat recent că Executivul este decis să aprobe controversata OUG ce ar putea duce la anularea tuturor sentințelor pronunțate de completele de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta, în pofida avertismentelor Comisiei Europene, care a subliniat că autoritatea de lucru judecat este o componentă esențială a statului de drept.
Ordonanța este unul dintre subiectele ce vor fi discutate la întîlnirea ce va avea loc joi, la Bruxelles, dintre Viorica Dăncilă și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, la inițiativa celui din urmă.
Pretextul acestei OUG este decizia CCR prin care au fost declarate nelegale (deși Curtea Constituțională nu dezbate decât problemele de conflict între puterile statului și aspectele legate de constituționalitate) completuri de cinci judecători eformate începând cu 2014.
Comisarul UE pentru Reglementări, Relaţii Interinstituţionale, Stat de Drept şi Carta Drepturilor Fundamentale, Frans Timmermans, i-a trimis premierului Dăncilă, pe 24 ianuarie, o scrisoare în care ”și-a exprimat îngrijorarea și a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni într-o scrisoare primului-ministru trimisă la 24 ianuarie”.
Situație ingrată pentru Tudorel Toader
Tudorel Toader, cel care a cerut demiterea de la DNA a Laurei Codruța Kovesi și a obținut această revocare cu ajutorul CCR, va fi în situația de a se opune candidaturii acesteia la cea mai înaltă funcție din domeniu din UE – procuror-șef al Parchetului European (EPPO).
A anunțat luni seara că va face acest lucru, imediat după ce a primit scrisoarea oficială prin care era înștiințat, în calitate de ministru de Justiție al țării ce deține Președinția Consiliului UE, că Laura Kovesi figurează pe primul loc în lista scurtă a celor rămași în cursă.
Alături de ea au mai fost nominalizați procurorii Jean-Francois Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania). Unul dintre ei trei va fi votat de Parlamentul European și Consiliul UE pentru postul de șef al EPPO, parchetul ce va investiga fraudarea fondurilor europene.
Ministrul Toader le-a trimis deja fiecărui ministru pentru Justiție ce va sosi la București decizia CCR care impunea demiterea Laurei Codruța Kovesi, ignorând toate reacțiile oficiale venite anul trecut de la instituțiile europene după revocarea acesteia de la DNA.
În Raportul Comisiei de la Veneția există o referință la procedura de revocare a procurorului – șef al DNA și chiar o recomandare de modificare, la următoarea intervenție pe Constituție, a articolului 132, pe care CCR l-a interpretat în sensul că președintele țării și Consiliul Superior al Magistraturii nu au niciun rol în procedura revocării șefilor de parchete. În opinia Curții Constituționale, ministrul Justiției este singurul care decide în acest sens, adică politicul, iar Comisia de la Veneția consideră că acest lucru afectează independența procurorilor.
Pe cine va trebui să contrazică Tudorel Toader
Comitetul de selecție a propunerilor pentru funcția de procuror – șef al Parchetului European este format din 12 personalități independente din domeniu: foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați.
Componența Comitetului de selecție:
- Mr Peter FRANK – procuror general al Germaniei, fost judecător
- Ms Ulrike HABERL-SCHWARZ – judecător austriac, fost vicepreședinte Eurojust
- Mr Theodoros IOANNIDES – președintele Asociației Barourilor din Cipru
- Ms Saale LAOS – șefa Secției Penale a Curții Supreme din Estonia
- Mr Jean-Claude MARIN – procuror general al Curții de Casație din Franța
- Mr Ján MAZÁK – fost preșeidnte al Curții Constituționale din Slovacia. A fost Avocat General la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)
- Ms María de los Ángeles GARRIDO LORENZO – procuror spaniol
- Mr Marin MRČELA – judecător croat, vicepreședinte al Curții Supreme din Croația, președinte GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei)
- Mr Antonio MURA – procuror general la Curtea de Apel Veneția, face parte din conducerea mai multor asociații internaționale de profil
- Mr Vítor Manuel DA SILVA CALDEIRA – președintele Curții de Conturi din Portugalia
- Ms Martine SOLOVIEFF – procurorul general al Luxembourgului
- Ms Raija TOIVIAINEN – procurorul general al Finlandei
„Calificarea și experiența acestor candidați s-au clasat cel mai sus pentru pozția de procuror-șef european (…), ținând cont de natura foarte specială a funcției pentru care au aplicat candidații” – se arată în scrisoarea semnată de președintele Comitetului de selecție transmisă lui Tudorel Toader.
Lista a fost votată pe 1 februarie, după ce la sfârșitul lunii ianuarie au fost susținute interviurile prevăzute în cadrul procesului de selecție.
Parchetul European va fi o instituție independentă și descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.
Instituția va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii într-o abordare unificată, eficientă și continuă.
Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
