La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

de Adrian N Ionescu , 16.4.2018

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung.

Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare a deviaţiilor PIB-ului faţă de potenţial, care rezultă dintr-o politică prociclică, în care se scade fiscalitatea, deși nu ar fi nevoie pentru că creșterea economică  este deja mare, potrivit unui studiu al economistului Ionuţ Dumitru.

Indicatorul „output gap” (deviaţia PIB de la potenţial) este cel mai departe de referinţă în România, spre deosebire de Polonia, Ungaria şi Zona Euro.

În anul 2008, premergător crizei, deviaţia creşterii PIB faţă de potenţialul real al economiei a fost mai mult decât dublă în România faţă de Ungaria şi de circa şase ori mai mare faţă de Polonia.

„Amplitudinea ciclului economic este foarte mare în România”, iar „politica fiscală discreţionară exacerbează fluctuaţiile ciclului economic”, spune Ionuț Dumitru.

Practic, Guvernul repetă erorile politicii prociclice din acel an 2008 (reducerea fiscalităţii când economia oricum creştea şi fără acest stimulent), cu susţinerea politică a unei majorităţi parlamentare care refuză dialogul argumentat.

Ca urmare a politicii fiscale prociclice în (încă), în faza ascendentă a ciclului economic:

  • „Stimulul fiscal discreţionar este menţinut deşi trebuia retras.
  • Se utilizează inutil spaţiul fiscal disponibil şi apar dezechilibre macroeconomice.
  • Accentuează faza de boom economic”, spune studiul lui Ionuţ Dumitru.

Astfel că, în faza descendentă se va vedea că:

  • „nu au fost create “buffere” suficiente în vremurile bune şi spaţiul fiscal a fost epuizat atunci.
  • implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea unei politici contraciclice in faza descendenta.
  • (politica prociclică) accentuează recesiunea”.

Or, în România a fost adoptată „o politică fiscală prociclică cvasi-permanentă” în ultimii 20 de ani, potrivit sutdiului citat, „Aspecte privind relația politică fiscal-bugetară – creștere economică”.

„Politica fiscală anticiclică stimulează creşterea economică, iar politica fiscală prociclică inhibă creşterea economică pe termen lung, în special în tarile cu intermediere financiară scazută”, spune Ionuţ Dumitru.

Urmează răzbunarea economiei reale

„România are astăzi un deficit bugetar mare, însoțit de o creștere (considerabilă) a inflației și de o creștere a deficitului extern (deficitele gemene)”, consideră Ionuț Dumitru.

Deficitul bugetar efectiv (ESA 2010) este de doi ani la limita maximă a Tratatului UE și va continua să fie de 3% și în următorii doi, iar deficitul bugetar structural (de 3% din PIB în 2016), a crescut la 4,3% anul trecut și se va adânci până la 5,2% îna acest an și până la 5,8% în anul viitor, potrivit estimărilor economistului citat.

„Un deficit bugetar de 3% din PIB este mult prea mare pentru faza ciclului economic în care ne aflăm și ne vulnerabilizează (prin epuizarea spațiului fiscal) la o viitoare fază descendentă a ciclului economic”, spune studiul.

În plus, structura veniturilor bugetare a devenit în ultimii ani mai neprietenoasa față de creșterea economică pe termen lung.

Iar veniturile fiscale ale Guvernului român sunt cele mai mici ca pondere în PIB, din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult