Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

de Adrian N Ionescu , 16.4.2018

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung.

Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare a deviaţiilor PIB-ului faţă de potenţial, care rezultă dintr-o politică prociclică, în care se scade fiscalitatea, deși nu ar fi nevoie pentru că creșterea economică  este deja mare, potrivit unui studiu al economistului Ionuţ Dumitru.

Indicatorul „output gap” (deviaţia PIB de la potenţial) este cel mai departe de referinţă în România, spre deosebire de Polonia, Ungaria şi Zona Euro.

În anul 2008, premergător crizei, deviaţia creşterii PIB faţă de potenţialul real al economiei a fost mai mult decât dublă în România faţă de Ungaria şi de circa şase ori mai mare faţă de Polonia.

„Amplitudinea ciclului economic este foarte mare în România”, iar „politica fiscală discreţionară exacerbează fluctuaţiile ciclului economic”, spune Ionuț Dumitru.

Practic, Guvernul repetă erorile politicii prociclice din acel an 2008 (reducerea fiscalităţii când economia oricum creştea şi fără acest stimulent), cu susţinerea politică a unei majorităţi parlamentare care refuză dialogul argumentat.

Ca urmare a politicii fiscale prociclice în (încă), în faza ascendentă a ciclului economic:

  • „Stimulul fiscal discreţionar este menţinut deşi trebuia retras.
  • Se utilizează inutil spaţiul fiscal disponibil şi apar dezechilibre macroeconomice.
  • Accentuează faza de boom economic”, spune studiul lui Ionuţ Dumitru.

Astfel că, în faza descendentă se va vedea că:

  • „nu au fost create “buffere” suficiente în vremurile bune şi spaţiul fiscal a fost epuizat atunci.
  • implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea unei politici contraciclice in faza descendenta.
  • (politica prociclică) accentuează recesiunea”.

Or, în România a fost adoptată „o politică fiscală prociclică cvasi-permanentă” în ultimii 20 de ani, potrivit sutdiului citat, „Aspecte privind relația politică fiscal-bugetară – creștere economică”.

„Politica fiscală anticiclică stimulează creşterea economică, iar politica fiscală prociclică inhibă creşterea economică pe termen lung, în special în tarile cu intermediere financiară scazută”, spune Ionuţ Dumitru.

Urmează răzbunarea economiei reale

„România are astăzi un deficit bugetar mare, însoțit de o creștere (considerabilă) a inflației și de o creștere a deficitului extern (deficitele gemene)”, consideră Ionuț Dumitru.

Deficitul bugetar efectiv (ESA 2010) este de doi ani la limita maximă a Tratatului UE și va continua să fie de 3% și în următorii doi, iar deficitul bugetar structural (de 3% din PIB în 2016), a crescut la 4,3% anul trecut și se va adânci până la 5,2% îna acest an și până la 5,8% în anul viitor, potrivit estimărilor economistului citat.

„Un deficit bugetar de 3% din PIB este mult prea mare pentru faza ciclului economic în care ne aflăm și ne vulnerabilizează (prin epuizarea spațiului fiscal) la o viitoare fază descendentă a ciclului economic”, spune studiul.

În plus, structura veniturilor bugetare a devenit în ultimii ani mai neprietenoasa față de creșterea economică pe termen lung.

Iar veniturile fiscale ale Guvernului român sunt cele mai mici ca pondere în PIB, din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult