Pachetul de legi privind Justiția va fi evaluat de către Consiliul Europei, a anunțat luni instituția. Motivul, explicat chiar de Consiliu – există îngrijorarea că „schimbările ar putea afecta lupta împotriva corupţiei și independența sistemului judiciar”.
Comunicatul Consiliului Europei:
În Parlamentul României au intrat recent trei propuneri legislative privind sistemul judiciar, care urmează să fie adoptate în procedură de urgență.
Mai multe instituții din România și din străinătate și-au exprimat îngrijorarea că aceste propuneri afectează eficiența luptei împotriva corupției și subminează independența sistemului judiciar.
De asemenea, în ceea ce privește Polonia, temeri asemănătoare au fost exprimate în privința a două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și a Consiliului Național al Justiției
Decizia a fost luată printr-o procedură ad-hoc, folosită în împrejurări excepționale, atunci când există amenințări reale cu privire la modificarea și scăderea standardelor în lupta împotriva corupției în țările afiliate GRECO. Decizia a fost luată la nivelul Grupului European pentru Lupta Împotriva Corupției (GRECO), organism afiliat Consiliului Europei.
GRECO precizează că este prima dată când se apelează la articolul 34 din Regulament, introdus recent, privind „Procedura ad-hoc pentru circumstanțe excepționale”.
Articolul poate fi aplicat când există îngrijorări referitoare la o reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare procedurală, îngrijorări că acestea riscă să ducă la „încălcarea gravă”a unui standard anticorupție într-o țară membră a Consiliului Europei.
Evaluări vor fi făcute și în cazul Poloniei, stat UE unde sunt discutate intervenții asemănătoare pentru modificarea sistemului judiciar, tot sub pretextul reformării justiției.
Oficialii statului român sunt așteptați să prezinte informații cu privire la legile justiției care sunt în prezent în dezbatere parlamentară, până în 15 ianuarie, cel mai târziu. La următoarea reuniune a Grupului, în martie, va fi adoptat un raport ce va fi transmis țării vizate.
Evaluarea este confidențială, dar Consiliul poate decide publicarea unui rezumat.
Consiliul Europei (nu Consiliul European – din care fac parte șefii de stat și guverne din UE) este cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului și statul de drept de pe continent. Include 47 de state membre, dintre care 28 sunt state membre ale Uniunii Europene.
Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept.
România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE, privind invitarea ţării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. La data de 7 octombrie 1993, România a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena). Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Legile Justiției, adoptate în regim de urgență
Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor Justiției, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a prezentat pe 31 octombrie proiectele cu amendamentele inițiale prevăzute pentru trei reglementări esențiale în domeniu:
- Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
- Legea 304/2004 privin organizarea sistemului judiciar
- Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii
De atunci, coaliția majoritară a reușit să impună un ritm alert de așa-zisă dezbatere a legilor, astfel încât săptămâna trecută a fost adoptat pe articole, primul proiect, cel vizând statutul magistraților.
Votul final a fost însă amânat, întrucât la ora 22.45, când s-a închis ședința, după aproape 13 ore de așa-zise dezbateri, în sală se mai aflau doar 140 deputați. Pentru o ședință de vot final este nevoie de un cvorum de 165 deputați, iar pentru adoptare era nevoie de 165 voturi pentru, fiind vorba de o lege o rganică.
Prevederile cu miza cea mai mare pentru independența sistemului au fost adoptate într-o formă mult mai periculoasă decât cea din proiectul prezentat pe 23 august de către ministrul Tudorel Toader și decât cea aprobată în Comisia specială pentru legile justiției.
Votul final se va da pe Legea 303 se va da luni seara, după ședința solemnă dedicată comemorării fostului rege Mihai I, deși, inițial, deputații votaseră ca acesta să aibă loc marți, al ora 12.00.
De asemenea, Comisia specială condusă de Iordache a finalizat discutarea amendamentelor la Legea 304 și a aprobat raportul favorabil proiectului conținând propunerile impuse de PSD și ALDE, după care a trecut rapid la modificările Legii 317.
