Liderii europeni au încercat joi, la Bruxelles, să tragă linie după un an 2016 extrem de complicat.
Ultimele decizii: extinderea sancțiunilor impuse Rusiei ca urmare a agresiunii din Ucraina, clarificarea procedurii de încheiere a unui acord economic cu Ucraina și acord deplin pentru o strânsă cooperare militară.
Reuniunea de joi a marcat însă și carențe ale UE: imposibilitatea de a opri baia de sânge din Siria, eșecul în a aproba reguli comune pentru migranți și divergențe în ceea ce privește rolul pe care Parlamentul European ar trebui să îl joace în negocierile Brexit. Europa vede chiar mugurii unei noi crize a Zonei Euro, în care inițiativa Atenei de a plăti un bonus de Crăciun pensionarilor greci este privită cu înțelegere de liderii europeni, dar cu ostilitate de gestionarii planului de salvare.
Agenda zilei de joi a fost depășită cu mai mult de 3 ore, astfel că planificatul dineu de lucru al celor 27 de lideri europeni, fără participarea premierului britanic Theresa May, a fost redus la o discuție informală de 20 de minute.
Fără eficiență în dosarul sirian
La discuțiile purtate la precedentul summit, în octombrie, în declarația finală se afirma: ”UE ia în considerare toate alternativele pentru Siria dacă atrocitățile vor continua”.
Reuniunea din decembrie a fost organizată în perioada în care Alep-ul pare să fi fost recucerit fără să se țină cont de viețile civililor- o demonstrație că Europa nu are opțiuni de intervenție. A recunoscut-o abrupt chiar Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă, în care a afirmat: ”Să fie clar, în fața brutalităților comise de regimul sirian și de suporterii săi, în special de Rusia și de Iran, nu am fost atât de eficienți pe cât ne-am fi dorit.”
Și cancelarul Angela Merkel a exprimat mâhnirea legată de subiect: ”Această parte a discuțiilor noastre a fost deprimantă, cu toții am asistat la lucruri care ne-au provocat rușinea și în legătură cu care ar fi trebuit să facem mai mult”.
În marja summit-ului liderilorr UE, într-un gest simbolic de solidaritate, liderii UE s-au întâlnit cu președintele Consiliului din Alep, Brita Hagi Hasan.
Realiatea politică ese însă descrisă de un înalt oficial de la cabinetul președintelui Consiliului European, care a explicat Politico: ”Europa nu vrea să pornească un război cu Rusia, în acest context e clar că avem opțiuni limitate de acțiune în Siria”.
O confirmare a acestei abordări a venit în momentul în care șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a respins orice sugestie de extindere a sancțiunilor impuse Rusiei, ca urmare a suportului militar pe care îl acordă regimului sirian.
Acordul cu Ucraina
În schimb, liderii UE au formalizat decizia luată la precedentul summit de a extinde sancțiunile în vigoare impuse Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și intervenția militară din Ucraina.
Progrese s-au înregistrat și în privința acordului comercial cu Ucraina, recent pus în pericol de Olanda. Liderii UE speră că au eliminat îngrijorările olandezilor prin publicarea unei declarații în care se afirmă că acordul comercial și înțelegerea politică ce însoțește acest document nu pun automat Ucraina pe drumul aderării la UE.
Brexit, un divorț în 3 pași
În privința apropiatelor discuții cu Marea Britanie, UE pare că și-a creionat planurile, dar a descoperit că are de rezolvat o disfuncționalitate internă.
Pe de-o parte, negociatorul UE Michel Barnier a primit sprijinul larg al celor 27 de lideri pentru un plan de despărțire de Marea Britanie în 3 pași– retragere, tranziție și consacrarea unor noi relații- potrivit unor surse politice citate de presa britanică.
Pe de altă parte însă, nu este lămurit rolul pe care Parlamentul European îl va juca în negocierile care sunt așteptate să debuteze în aprilie. Europarlamentarii, care se simt marginalizați în viitorul proces de negociere, amenință să deschidă linii paralele de negociere cu Marea Britanie dacă nu vor primi un rol, fie și consultativ, în tratative.
Bonusul grecesc
La reuniunea desfășurată la Bruxelles, premierul grec Alexis Tsipras a părut că reușește să primească sprijinul liderilor UE pentru ideea sa de a acorda pensionarilor o primă de Crăciun. Nota de plată se ridică însă la 617 milioane euro.
Decizia guvernului de la Atena are un substat politic- susținerea populară pentru guvernul Tsipras a scăzut constant de la începutul implementării programului de austeritate.
Măsura nemulțumește însă oficialii Mecanismului European de Stabilitate, care au amenințat că vor bloca programul de salvare pe care îl gestionează.
