Consiliul de Afaceri Generale al UE a confirmat marți Raportul Comisiei Europene privind Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), salutând progresele României care este pe cale să asigure sustenabilitatea și ireversibilitatea reformelor din domeniul justiției, și cerând Bulgariei să accelereze reformele în domeniu.
În finalul concluziilor Consiliului de Afaceri Generale al UE, se precizează: “Consiliul așteaptă cu interes următoarele rapoarte ale Comisiei privind Bulgaria și România prevăzute într-un timp de un an și salută intenția Comisiei de a continua să monitorizeze situația din Bulgaria și România îndeaproape și să informeze în mod regulat Consiliul”.
România, pe calea cea bună, dar…
”În general, Consiliul consideră că România, prin menținerea tendințelor pozitive actuale de reformă și de consolidare a progreselor și prin internalizarea obiectivelor MCV cu politicile și strategiile naționale, se află pe calea către asigurarea durabilității și ireversibilității necesare a reformelor care ar permite României să atingă obiectivele Mecanismului”, adaugă Consiliul, confirmând argumentul pe care premierul Dacian Cioloș l-a invocat în discuțiile purtate la Bruxelles pentru eliminarea MCV.
Pe 20 februarie, la întâlnirea cu Jean-Claude Juncker, premierul susținea că ”există suficientă maturitate în România ca acest proces să fie integrat şi internalizat în mecanismele pe care Guvernul, sistemul judiciar, Parlamentul le pot avea în vedere”.
Președintele Comisiei Europene se declara atunci convins că MCV-ul va fi ridicat până la finalul mandatului său (2019): ”În timpul avestui mandat, acestei Comisii, vom pune capăt mecanismului de cooperare şi verificare care vizează România şi Bulgaria. Este evident că acest mecanism şi-a îndeplinit scopul, s-a rezolvat problema implementării sale, trebuie să trecem mai departe”.
Controverse în țară
În România, părerile sunt împărțite în ceea ce privește oportunitatea eliminării MCV într-un viitor apropiat, din cauza clasei politice și a Parlamentului, care a furnizat mai multe surprize neplăcute în ultimii ani, toate menționate în rapoartele Comisiei.
Nici măcar la nivelul de vârf al autoritățile nu există o opinie unanimă, de curând având loc o controversă indirectă între Laura Codruța Kovesi și premierul dacian Cioloș.
Întrebat săptămâna trecută dacă susține păstrarea monitorizării, procurorul-șef al DNA a răspuns:
„Din perspectiva mea, acest mecanism de foarte multe ori a blocat anumite iniţiative care doreau să limiteze instrumentele investigative sau doreau să restrângă competenţele pe care DNA le are. (…) Din această perspectivă, eu sunt de acord ca acest MCV să rămână”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
La revenirea din Olanda, unde a discutat despre MCV și spațiul Schengen, două probleme tratate la pachet de oficialii europeni, Dacian Cioloș i-a dat replica Laurei Codruța Kovesi:
„O înţeleg pe doamna Kovesi, dar cred că societatea românească a demonstrat că îşi poate susţine drepturile şi aşteptările, inclusiv susţinând activitatea DNA. Trebuie să învăţăm să trăim responsabil şi fără proptele externe, să începem să avem încredere în noi înşine”, a scris premierul, pe Facebook.
De asemenea, mai multe organizații nonguvernamentale au semnat în ianuarie, după prezentarea de către Comisia Europeană a Raportului MCV, un apel în care se spune că România are nevoie în continuare de Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru că progresele din domeniul justiției nu sunt încă ireversibile.
Bulgaria, criticată
Despre celalată țară aflată sub monitorizare, Consiliul spune că are încă nevoie de progrese tangibile, de reforme care să consolideze independența justiției, să-și modernizeze legislația, să combată corupția.
În ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate, trebuie accelerate eforturile, în principal prin creștere profesionalismului celor implicați în combaterea fenomenului.
