Consecințe ale eliminării plafonului maxim pentru plata CAS și CASS. Filosofii fiscale în UE 28

de Razvan Diaconu | 8.1.2017 .

pensieAbia instalat în funcție, guvernul Grindeanu a executat primele măsuri sociale anunțate de PSD încă din campania electorală, printre care se regăsește și decizia potrivit căreia salariații vor datora contribuțiile de pensie și de sănătate la tot venitul realizat, actualul plafon maxim, echivalent cu 5 salarii medii brute, fiind eliminat.

Decizia aduce România în grupul restrâns al statelor UE a căror filosofie fiscală nu conține plafoane maxime pentru plata contribuțiilor de pensie și de sănătate: Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Ungaria, Cipru și Malta.

Este o măsură care îi va afecta doar pe cei cu venituri care însumează lunar mai mult de 14.000 lei brut. 

Problema de principiu pe care o ridică eliminarea plafonului de 5 salarii medii este că statul impozitează în mod nelimitat în timp ce oferă servicii sociale limitate.

Singurul efect real al acestei decizii este că cei care încasează aceste venituri vor plăti impozite mai mari: din calculele guvernului, măsura va asigura venituri suplimentare la buget de 1,9 miliarde lei.

Nu este, însă, sigur, că acești bani se vor dovedi suficienți, din cauză că România trebuie mai întâi să rezolve două ”defecte” de sistem: problema colectării veniturilor și problema cheltuirii eficiente a banului public.

Cine și cum este afectat

O statistică a Ministerului de Finanțe din 2016 arată că, la nivelul anului 2015, majoritatea salariaților angajați cu normă întreagă o reprezintă cei cu contracte de muncă cu salariul minim pe economie- 33,4% din total angajați în România.

zEliminarea plafonului maxim afectează cu cei cu venituri brute mai mari de 14.000 lei lunar.

În privința veniturilor din salarii, Statistica Finanțelor arată că 0,9% dintre angajați au salarii brute cuprinse între 10.001 lei și 15.000  lei și 0,5% dintre angajații din România au salarii mai mari de 15.000 de lei.

Cum statistica nu prezintă exact numărul salariilor de peste 14.000 lei brut lunar, aceasta poate fi aproximat la 50.000 de persoane.

Aceste 50.000 de persoane, deci, vor încasa în viitor, odată cu eliminarea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pe economie, mai puțini bani.

Respectivele persoane nu vor primi însă nimic pentru banii plătiți suplimentar la stat: în practică, cei cu salarii mari apelează oricum la servicii medicale private și cotizează la sisteme private de pensii.

Faptul că 50.000 de persoane sunt obligate de stat să plătească dări mai mari este de natură să-i bucure, teoretic, pe cei cu venituri mici.

Practic, nici aceștia nu vor beneficia de nimic: banii luați ”de la bogați” vor merge să acopere alte ”goluri” create tot de guvern:

  • scutirea pensionarilor de CASS, votată săptămâna trecută de deputați
  • eliminarea diverselor taxe decisă de Parlament
  • creșterea punctului de pensie și a pensiei minime etc.

Pe lângă toate acestea, trebuie amintit și deficitul anual de aproape 4 miliarde euro al bugetului de pensii. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei care plătesc acum contribuții mari ar trebui să primească pensii pe măsură.

Or, analizând statistica INS privind natalitatea, ținând cont de trendul clar de îmbătrânire a populației, devine evident că bugetul de pensii nu va putea susține în viitor beneficiile celor care azi contribuie în mod nelimitat. 

Filosofii fiscale în Europa privind taxareaa la bugetele sociale

Sistemele fiscale din Europa diferă evident. Până la adoptarea ultimelor modificări ale Codului Fiscal decise de alianța PSD-ALDE, în UE 28, România ocupa locul 14 în ceea ce privește povara fiscală pe salariat și locul 22 în ceea ce privește povara fiscală a PFA.

La nivelul anului 2015, 20 din cele 28 de state ale UE aveau limitate impozitele pentru bugetele sociale. Între statele care impun taxare socială la venituri nelimitate se numără cele nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda ) precum și bogatele state Germania și Franța : serviciile sociale în aceste țări sunt, însă, între cele mai acoperitoare și mai eficiente iar contribuabilii chiar știu pentru ce sunt impozitați. 

Analiză comparativă a venitului net obținut de salariat și PFA la nivelul țărilor din UE28 – anul 2015 realizată de Consiliul Fiscal:

1

Click pentru mărire

Sistemele fiscale din UE 28 la nivelul anului 2015 sunt:

v1

Click pentru mărire

Publicat la data de 8.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română