Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Consecințe ale eliminării plafonului maxim pentru plata CAS și CASS. Filosofii fiscale în UE 28

de Razvan Diaconu 8.1.2017

pensieAbia instalat în funcție, guvernul Grindeanu a executat primele măsuri sociale anunțate de PSD încă din campania electorală, printre care se regăsește și decizia potrivit căreia salariații vor datora contribuțiile de pensie și de sănătate la tot venitul realizat, actualul plafon maxim, echivalent cu 5 salarii medii brute, fiind eliminat.

Decizia aduce România în grupul restrâns al statelor UE a căror filosofie fiscală nu conține plafoane maxime pentru plata contribuțiilor de pensie și de sănătate: Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Ungaria, Cipru și Malta.

Este o măsură care îi va afecta doar pe cei cu venituri care însumează lunar mai mult de 14.000 lei brut. 

Problema de principiu pe care o ridică eliminarea plafonului de 5 salarii medii este că statul impozitează în mod nelimitat în timp ce oferă servicii sociale limitate.

Singurul efect real al acestei decizii este că cei care încasează aceste venituri vor plăti impozite mai mari: din calculele guvernului, măsura va asigura venituri suplimentare la buget de 1,9 miliarde lei.

Nu este, însă, sigur, că acești bani se vor dovedi suficienți, din cauză că România trebuie mai întâi să rezolve două ”defecte” de sistem: problema colectării veniturilor și problema cheltuirii eficiente a banului public.

Cine și cum este afectat

O statistică a Ministerului de Finanțe din 2016 arată că, la nivelul anului 2015, majoritatea salariaților angajați cu normă întreagă o reprezintă cei cu contracte de muncă cu salariul minim pe economie- 33,4% din total angajați în România.

zEliminarea plafonului maxim afectează cu cei cu venituri brute mai mari de 14.000 lei lunar.

În privința veniturilor din salarii, Statistica Finanțelor arată că 0,9% dintre angajați au salarii brute cuprinse între 10.001 lei și 15.000  lei și 0,5% dintre angajații din România au salarii mai mari de 15.000 de lei.

Cum statistica nu prezintă exact numărul salariilor de peste 14.000 lei brut lunar, aceasta poate fi aproximat la 50.000 de persoane.

Aceste 50.000 de persoane, deci, vor încasa în viitor, odată cu eliminarea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pe economie, mai puțini bani.

Respectivele persoane nu vor primi însă nimic pentru banii plătiți suplimentar la stat: în practică, cei cu salarii mari apelează oricum la servicii medicale private și cotizează la sisteme private de pensii.

Faptul că 50.000 de persoane sunt obligate de stat să plătească dări mai mari este de natură să-i bucure, teoretic, pe cei cu venituri mici.

Practic, nici aceștia nu vor beneficia de nimic: banii luați ”de la bogați” vor merge să acopere alte ”goluri” create tot de guvern:

  • scutirea pensionarilor de CASS, votată săptămâna trecută de deputați
  • eliminarea diverselor taxe decisă de Parlament
  • creșterea punctului de pensie și a pensiei minime etc.

Pe lângă toate acestea, trebuie amintit și deficitul anual de aproape 4 miliarde euro al bugetului de pensii. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei care plătesc acum contribuții mari ar trebui să primească pensii pe măsură.

Or, analizând statistica INS privind natalitatea, ținând cont de trendul clar de îmbătrânire a populației, devine evident că bugetul de pensii nu va putea susține în viitor beneficiile celor care azi contribuie în mod nelimitat. 

Filosofii fiscale în Europa privind taxareaa la bugetele sociale

Sistemele fiscale din Europa diferă evident. Până la adoptarea ultimelor modificări ale Codului Fiscal decise de alianța PSD-ALDE, în UE 28, România ocupa locul 14 în ceea ce privește povara fiscală pe salariat și locul 22 în ceea ce privește povara fiscală a PFA.

La nivelul anului 2015, 20 din cele 28 de state ale UE aveau limitate impozitele pentru bugetele sociale. Între statele care impun taxare socială la venituri nelimitate se numără cele nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda ) precum și bogatele state Germania și Franța : serviciile sociale în aceste țări sunt, însă, între cele mai acoperitoare și mai eficiente iar contribuabilii chiar știu pentru ce sunt impozitați. 

Analiză comparativă a venitului net obținut de salariat și PFA la nivelul țărilor din UE28 – anul 2015 realizată de Consiliul Fiscal:

1

Click pentru mărire

Sistemele fiscale din UE 28 la nivelul anului 2015 sunt:

v1

Click pentru mărire

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult

Stiri

Modificarea codurilor penale / Îmbrăcați în robe, judecătorii din 4 județe vor ieși în stradă

Vladimir Ionescu

Magistrații din județele Sălaj, Maramureș, Cluj și Bistrița vor ieși în fața instanțelor unde lucrează, îmbrăcați în robe, pentru a protesta în tăcere față de… Mai mult

Stiri

CSM, despre modificarea codurilor penale: Ministerul Public nu va mai putea apăra ordinea de drept sau drepturile şi libertăţile cetăţenilor

Vladimir Ionescu

Amendamentele propuse în proiectele de modificare a codurilor penale vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-și îndeplini misiunea constituțională de a apără ordinea de drept, precum şi… Mai mult

Stiri

Directorul general al Romgaz a fost demis. Înlocuitorul, numit pe patru luni

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Romgaz (SNG) a revocat mandatul de director general al luiVirgil Metea a fost revocat, potrivit unuir raport al companiei trimis la… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat investiția în Complexul Sportiv din capitala Teleormanului: aproape 56 mil. lei. De ce va costa mai mult

Adrian N Ionescu

Valoarea totală a investiției în „Complexul Sportiv Stadion Municipal” din Alexandria este de peste 55,7 milioane de lei și va fi realizată de Compania Națională… Mai mult

Stiri

Studiu: Corupția și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională determină exodul medicilor și cercetătorilor

Vladimir Ionescu

Aproximativ 15.700 de medici și peste 15.000 de cercetători români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Studiul “Emigraţia… Mai mult