Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis joi mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, dispărut de pe data de 19 decembrie. Hotărârea nu este definitivă.
Poliția l-a dat imediat în urmărire națională, conform procedurilor:
DNA a cerut arestarea acestuia după ce Ghiță nu s-a prezentat la poliție pe 29 decembrie, conform programului stabilit în cadrul controlului judiciar impus în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foşti şefi IPJ Prahova.
În această situație, fostul deputat poate pierde cauțiunea de 60 de milioane de lei (13 milioane euro) dispusă în acest dosar, potrivit Codului de procedură penală:
Art. 217: Conţinutul cauţiunii
(4) Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).
(5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (9).
(9) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
Dispariția fostului deputat a fost descoperită pe 20 decembrie (cu o zi înainte de a pierde imunitatea parlamentară), când nu s-a prezentat la sediul DNA Ploiești, unde urma să fie audiat din nou în dosarul vizitei în România a fostului premier britanic Tony Blair.
Polițiștii de la Direcția Operațiuni Speciale care îl monitorizau l-au pierdut pe autostradă pe fostul deputat, când acesta se întorcea la Ploiești de la o întâlnire organizată de SRI, într-un sediu al serviciului de informații, cu membrii fostei Comisii parlamentare de control a acestei instituții.
Cum au explicat procurorul DNA necesitatea emiterii mandatului de arestare în lipsă – dispariția a fost premeditată, Sebastian Ghiță este un pericol public
Joi, în sala de judecată, procurorul DNA a explicat că dispariția lui Ghiță a fost premeditată și fostul deputat încearcă astfel nu doar să se sustragă organelor de urmărire penală, ci și să atace anumite persoane:
„Apreciem că dispariţia sa a fost premeditată şi datorită acelor înregistrări care apar la postul de televiziune România TV, post controlat de Sebastian Ghiţă.
Rezultă că înregistările au fost făcute anterior şi că încearcă să se sustragă organelor de urmărire penală şi încearcă să facă incriminări faţă de anumite persoane.
Rezultă că inculpatul nu poate decât să fie privat de liberate pentru a înlătura starea de pericol public.
Această măsură este necesară şi este singura care poate asigura bunul mers al procesului. Vă rugăm să dispuneţi emiterea mandatului de arestare preventivă. Neemiterea mandatului îngreunează buna desfăşurare a procesului”, a declarat procurorul, citat de Mediafax.
Avocații: Nici noi nu l-am putut contacta, dar asta nu înseamnă că este rea credință din partea inculpatului
În replică, avocatul lui Sebastian Ghiţă a declarat în faţa instanţei de judecată că nu există o dovadă care să arate că inculpatul ar fi fost înştiinţat de citaţia pentru data de 27 decembrie şi că nu există date concrete că acesta a părăsit teritoriul României.
„Nu există dovadă că inculpatul a fost înştiinţat de citarea la termenul din 27 decembrie.
Reaua credinţă trebuie să fie dovedită de organele judicare. Cred că reaua credinţă nu poate fi doar afirmată. Afirmaţii se pot face, exista multiple ipoteze. Eu pot să spun că nu am putut să îl contactăm nici noi, avocaţii.
Nu există date că inculpatul a părăsit teritoriul ţării. Ipoteze pot face şi eu, pot afirma că este decedat sau bolnav. Nu pot fi invocate chestiuni legate de mass media. Nu este momentul să se dispună arestarea preventivă. Vă rog sa respingeţi cererea DNA”, a fost pledoaria avocatului lui Sebastian Ghiţă.
Atacurile declanșate împotriva anticorupției după dispariție
Sebastian Ghiță a început atacurile la adresa Laurei Codruța Kovesi și SRI anul trecut, după ce procurorii anticorupție au deschis împotriva sa mai multe dosare. El a fost deja trimis în judecată în două dintre cauze.
Mai întâi, el a sesizat Parchetul general în legătură cu faptul că, în 2012, ar fi făcut parte dintr-o comisie a Consiliului Naţional de Etică care a falsificat un raport care susținea în mod neadevărat că teza de doctorat a Laurei Kovesi nu este un plagiat.
După ce a dispărut, el a lansat la România Tv, post pe care-l contorlează, o serie de înregistrări – cele la care a făcut referire procurorul DNA în ședința de judecată de joi.
Într-o primă înregistrare, fostul deputat a susținut că ar fi fost prieten cu Kovesi, pe care a întâlnit-o de mai multe ori în cadru privat, inclusiv la o petrecere dintr-o vilă din Sinaia:
“Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI la K2, K4 şi K14. Acolo ne întâlneam de minim două ori pe săptămână încă din anul 2010 şi a durat această serie de întâlniri până în anul 2014.
Realitatea e că poate sute de astfel de întâlniri au existat în aceşti ani. La unele din întâlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un şef al staţiei CIA din România”, spunea Ghiță în prima înregistrare video difuzată de România Tv după dispariția acestuia
„O întreb pe doamna pe Kovesi dacă îşi aminteşte petrecerea din vila din Sinaia, în care ea cu mine şi cu Vasile Dîncu chefuiam cu lăutarii şi cântam La Chilia-n port, varianta pentru statul de drept”, a mai spus în acea înregistrare video.
Sebastian Ghiță a repetat și acuzația conform căreia Laura Kovesi i-ar fi trimis mesaje neoficiale de pe adresa de mail cucuveauamov@gmail.com, adresă folosită de șefa DNA pentru a comunica informații secrete.
În ultima înregistrare cu fostul deputat, România TV a difuzat un fragment dintr-o conversație pe care fostul președinte Traian Băsescu a avut-o la sfârșitul anului 2016 cu o persoană căreia nu i-a dezvăluit numele, conversație în care fostul șef de stat vorbește despre posibile imixtiuni în actul de justiție:
„Interlocutor – Şi aveţi înregistrări cu toţi?
Traian Băsescu – Coldea, doamna Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan. Bă, da’ să vezi conversaţia când îmi spuneau că îl luăm pe Mustaţă din complet.
Interlocutor – Ce stat este ăsta, domnule preşedinte?
Traian Băsescu – Eu v-am spus de câteva ori, ăsta e stat mafiot, na, eu ştiu ce spun.
Interlocutor – Probleme cu dosarul Voiculescu?
Traian Băsescu – Să-i vezi când vorbeau a doua zi după condamnarea, care cum le-o spusese cu trei zile înainte, s-a împlinit. Cum îmi spunea “mâine îl luăm pe Mustaţă şi intră Camelia Bogdan”.
Să-i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Camelia Bogdan şi a spus că dacă aveam codul penal îi dădea 20 de ani, a putut să-i dea doar zece. Pe urma trage concluziile Coldea, ştii. Să-l vezi ce spectaculos e Coldea când trage concluzii.
Interlocutor – Sunteţi supărat pe ei?
Traian Băsescu – Camelia Bogdan este, a intrat judecător în dosarul ginerelui. Un judecător care duce dosarul de-un an este schimbat şi la ultimul termen a intrat Camelia Bogdan. Păi bă, Bogdan, eu te ştiu cine eşti!“
În acest caz, Parchetul general a anunțat dechiderea unei anchete. Fapta investigată ar fi abuzul în serviciu, iar persoanele vizate ar fi șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan și generalul SRI Florian Coldea, potrivit România liberă.
Dosarul
Controlul judiciar pe cauțiune a fost instituit în dosarul în care Ghiță este judecat pentru dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducererea unui vehicul fără permis.
În acelaşi dosar sunt trimişi în judecată şi Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului din Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al IPJ Prahova și Constantin Ispas – ofiţer de Poliţie.
Potrivit DNA, în perioada iunie 2013 — primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Sebastian Ghiță.
DNA precizează că informațiile confidențiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice și juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.
„Concret, folosindu-se de influența pe care o avea și pe care o exercita efectiv pentru menținerea și promovarea în funcții publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiță i-a capacitat pe inculpații Tudose și Dosaru să-i furnizeze informații confidențiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploiești. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiță avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracțională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulți agenți economici supuși anchetei”, susțin procurorii.
Anchetatorii au reținut că, în schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, Sebastian Ghiță a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat, conform DNA, magistratului Liviu Tudose sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale.
„Într-un alt context, în martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăți, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin SC Asesoft Internațional SA, Ghiță l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăți să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internațional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500.000 euro, reprezentând valoarea contractului menționat. Din acea sumă, SC Asesoft Internațional SA a primit, în două tranșe, în perioada iunie — septembrie 2011, suma totală de 610.202,96 lei”, se arată în comunicat.
În 22 iulie 2012, precizează sursa citată, deputatul a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localității Bărcănești, județul Prahova, în condițiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie 2012 — 18 august 2012.
„La aceeași dată, Ghiță i-a solicitat lui Viorel Dosaru să intervină pe lângă lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceștia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenții (depășirea limitei legale de viteză pe raza localității) și a unei infracțiuni la regimul circulației (…), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenție care s-a și realizat. Acționând în această manieră, inculpatul Dosaru l-a ajutat pe Ghiță să nu fie tras la răspundere penală, în schimbul sprijinului de a-și menține funcția de conducere pe care o exercita la IPJ Prahova”, au constatat procurorii.
