Aplicarea unui set de zece măsuri, cum ar fi limitarea plăţii în numerar a salariilor, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri preplătite şi loteriile fiscale ar putea reduce ponderea economiei gri în PIB cu până la 9,9 puncte, de la 28,4% în prezent, într-un interval de şapte ani, potrivit PwC, care a organizat joi o conferinţă privind impactul plăţilor electronice în economie.
“Prin aplicarea celor zece măsuri s-ar aduce în circuitul economiei fiscalizate, într-un interval de 7 ani, suma de 14 miliarde de euro, cu impact asupra dezvoltării economice”, a declarat joi Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România.
Bogdan Belciu a adăugat că plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă.
“Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii 5 ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a spus reprezentantul PwC.
Măsurile propuse
În urma unui studiu PwC privind impactul plăţilor electronice în economie, consultanţii propun un set de măsuri care pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri.
Alături de limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariile, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri preplătite şi organizarea de loterii fiscale, specialiştii PwC propun reducerea plafonului de casă, raportarea tranzacţiilor încasate cu cardul, reducerea plafonului de casă, introducerea de case de marcat online şi cu POS, încurajarea plăţilor electronice prin facilităţi fiscale, facilitarea încasărilor bugetare prin mijloace electronice şi stimularea dezvoltării infrastructurii, prin impunerea obligaţiei pentru toţi comercianţii de a accepta plăţi cu cardul pentru achiziţiile care depăşesc o valoare minimă.
“Iniţiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalităţii pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurenţial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susţinută cu efecte reale în creşterea nivelului de trai al populaţiei”, a afirmat şi Daniel Anghel, partener în cadrul PwC România.
Contextul european
Studiul PwC a scos în evidenţă că ţările care înregistrează un număr ridicat de plăţi electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.
Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind „depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria.
În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.
