Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

de Victor Bratu | 19.3.2017 .

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate, plus reducerea investiţiilor publice ameninţă aceste realizări – a afirmat vineri, Reza Baqir (foto), şeful misiunii FMI pentru România, în cadrul unei conferințe organizate la BNR cu ocazia încheierii procesului anual de consultare în baza Articolului 4.

Reprezentantul FMI a repetat avertismentele legate de posibilitatea depășirii pragului de deficit, anunțând: ”Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017.”

În replică, premierul Grindeanu a transmis sâmbătă, de la Timișoara, că măsurile luate de guvern privind relaxarea fiscală şi creşterea salariilor bugetarilor nu trebuie să îngrijoreze FMI. Și în urmă cu 2 ani au fost exprimate aceleași îngrijorări, spune Sorin Grindeanu, dar în final am depășit orice prognoză de creștere economică.

FMI: atenție la rigiditatea structurii bugetare

Principalul mesaj transmis de FMI este acela că guvernul ar trebui să schimbe trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei. Argumentele FMI, în continuare.

Calitatea bugetului. Schimbările legislative din ultima perioadă au generat rigiditatea bugetului, care are acum o structură puțin flexibilă, fiind vulnerabil la șocuri interne sau externe. În opinia FMI, autoritățile executive ar trebui să elaboreze politici de reflexibilizare bugetară și ar trebui să țină cont de câteva principii:

  • În actualele condiții nu mai există loc pentru alte reduceri de fiscalitate
  • Discuțiile pe legea salarizării unice trebuie tratate cu maximă responsabilitate- trebuie eliminate inechitățile salariale, însă, în egală măsură, trebuie ținut cont de productivitate. Suplimentar, FMI avertizează că noua reglementare nu trebuie să producă distorsiuni între sectorul bugetar și cel privat
  • Autoritățile locale trebuie să furnizeze proiecte de dezvoltare de calitate superioară

Cum se văd indicatorii bugetari de la Washington

Reza Baqir a atras atenția: “Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”.

Reprezentantul FMI a declarat că din estimările preliminare, numai impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB: “Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”.

„Pentru 2017, dacă nu se iau alte măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB. Problema este că în 2018, acesta va atinge 3,9% din PIB. Însă estimările pe 2018 se vor modifica după ce se vor purta discuţii pe bugetul de anul viitor. Creşterea deficitului bugetar este cel mai mare din Europa”, a avertizat vineri, reprezentantul FMI, Reza Baqir.

Ce trebuie făcut- opinia FMI

Reprezentantul FMI a spus că diferenţele dintre proiecţiile Fondului şi cele ale guvernului României diferă deoarece “premisele de calcul ale bugetului sunt diferite”, existând diferenţe şi în ceea ce priveşte veniturile.

Măsurile pe care Fondul le vede necesare în România, indicate de Reza Baqir, sunt simple în aparență:

  • Reforme structurale, pe două paliere: creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, care ar atrage automat creșterea PIB potențial, și îmbunătățirea performanțelor companiilor de stat. Specific, FMI a îndemnat la ”accelerarea procesului de listare pe bursă al Hidroelectrica, eventual a altor companii, astfel încât România să treacă în categoria piețelor emergente.”
  • Continuarea luptei anticorupție. ”Există în continuare spațiu semnificativ pentru îmbunătățire chiar dacă România a făcut progrese semnificative în acest domeniu.”
  • Creșterea eficienței investițiilor. ”Guvernul trebuie să taie acele investiții care nu aduc beneficii generale reale și să treacă de la finanțarea internă a acestora la finanțarea lor cu fonduri nerambursabile.”
  • Creșterea gradului de colectare. ”Este nevoie de implementarea mai rapidă a programului de modernizare al ANAF, care are misiunea să scadă gap-ul de colectare”.

De precizat: Reza Baqir a afirmat că nu există nici o solicitare din partea României pentru încheierea unui nou acord cu FMI şi că nici nu a fost angajată vreo discuţie în acest sens, în întâlnirile avute cu oficialii români.

Sorin Grindeanu este totuși optimist

”Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.red.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Suntem primul guvern care, de exemplu, pe un alt angajament luat de România, şi anume 2% pentru Apărare (…), se ţine de acest angajament. La fel şi cu 3%. (…)”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, citat de Agerpres.

Premierul este convins că cea mai bună performanță o va realiza în domeniul absorbției fondurilor europene: ”Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare.Împreună cu vicepremierul Sevil Shhaideh am hotărât, din 10 în 10 zile avem şedinţe de monitorizare de progres pentru acest domeniu, cel legat de fondurile europene, ca la finele anului să putem atrage ceea ce ne-am propus, şi anume cele 5,2 miliarde de euro”.

Premierul Sorin Grindeanu a remarcat că în urmă cu doi ani, când guvernul PSD condus de Victor Ponta a venit cu o relaxare fiscală, inclusiv scăderea TVA, îngrijorările au fost şi atunci exprimate, dar corectate după câteva luni deoarece creşterea economică a fost ”mai mare chiar decât preconizase cabinetul PSD”. 

”Toate acele măsuri luate în urmă cu doi ani au dus la creştere economică, a venit foarte multă economie care se afla în zona gri spre vedere şi măsurile pe care le vom adopta sunt de acelaşi tip”, a explicat premierul.

Publicat la data de 19.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est. Efecte limitate pe termen scurt, mari amenințări pe termen lung

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze

Puncte cheie: Pe termen scurt, vestea bună din Olanda este, desigur, că Geert Wilders şi partidul extremist anti-UE (PVV) nu au câştigat alegerile parlamentare...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Document – mult așteptatul Proiect al Legii prevenției: cele 396 de contravenții pentru care sancțiunile se dau cu preaviz

La 2 luni de la prezentarea în ședință de guvern a principiilor și a modului de funcționare a Legii prevenției, guvernul se pregătește să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Puterea de cumpărare în ianuarie – la cea mai mare creştere anuală: dispunerea creșterii pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna ianuarie 2017 a fost de 3.168 de lei cu 2,7% sub vârful sezonier atins în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

DESI 2017, România: Cea mai bună viteză la Internet, dar pe ultimul loc din UE la folosirea lui

Comisia Europeană a dat publicității Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI), ediția 2017, din care reiese faptul că singurul lucru cu care se mândrește...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română