Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

de Victor Bratu | 19.3.2017 .

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate, plus reducerea investiţiilor publice ameninţă aceste realizări – a afirmat vineri, Reza Baqir (foto), şeful misiunii FMI pentru România, în cadrul unei conferințe organizate la BNR cu ocazia încheierii procesului anual de consultare în baza Articolului 4.

Reprezentantul FMI a repetat avertismentele legate de posibilitatea depășirii pragului de deficit, anunțând: ”Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017.”

În replică, premierul Grindeanu a transmis sâmbătă, de la Timișoara, că măsurile luate de guvern privind relaxarea fiscală şi creşterea salariilor bugetarilor nu trebuie să îngrijoreze FMI. Și în urmă cu 2 ani au fost exprimate aceleași îngrijorări, spune Sorin Grindeanu, dar în final am depășit orice prognoză de creștere economică.

FMI: atenție la rigiditatea structurii bugetare

Principalul mesaj transmis de FMI este acela că guvernul ar trebui să schimbe trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei. Argumentele FMI, în continuare.

Calitatea bugetului. Schimbările legislative din ultima perioadă au generat rigiditatea bugetului, care are acum o structură puțin flexibilă, fiind vulnerabil la șocuri interne sau externe. În opinia FMI, autoritățile executive ar trebui să elaboreze politici de reflexibilizare bugetară și ar trebui să țină cont de câteva principii:

  • În actualele condiții nu mai există loc pentru alte reduceri de fiscalitate
  • Discuțiile pe legea salarizării unice trebuie tratate cu maximă responsabilitate- trebuie eliminate inechitățile salariale, însă, în egală măsură, trebuie ținut cont de productivitate. Suplimentar, FMI avertizează că noua reglementare nu trebuie să producă distorsiuni între sectorul bugetar și cel privat
  • Autoritățile locale trebuie să furnizeze proiecte de dezvoltare de calitate superioară

Cum se văd indicatorii bugetari de la Washington

Reza Baqir a atras atenția: “Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”.

Reprezentantul FMI a declarat că din estimările preliminare, numai impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB: “Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”.

„Pentru 2017, dacă nu se iau alte măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB. Problema este că în 2018, acesta va atinge 3,9% din PIB. Însă estimările pe 2018 se vor modifica după ce se vor purta discuţii pe bugetul de anul viitor. Creşterea deficitului bugetar este cel mai mare din Europa”, a avertizat vineri, reprezentantul FMI, Reza Baqir.

Ce trebuie făcut- opinia FMI

Reprezentantul FMI a spus că diferenţele dintre proiecţiile Fondului şi cele ale guvernului României diferă deoarece “premisele de calcul ale bugetului sunt diferite”, existând diferenţe şi în ceea ce priveşte veniturile.

Măsurile pe care Fondul le vede necesare în România, indicate de Reza Baqir, sunt simple în aparență:

  • Reforme structurale, pe două paliere: creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, care ar atrage automat creșterea PIB potențial, și îmbunătățirea performanțelor companiilor de stat. Specific, FMI a îndemnat la ”accelerarea procesului de listare pe bursă al Hidroelectrica, eventual a altor companii, astfel încât România să treacă în categoria piețelor emergente.”
  • Continuarea luptei anticorupție. ”Există în continuare spațiu semnificativ pentru îmbunătățire chiar dacă România a făcut progrese semnificative în acest domeniu.”
  • Creșterea eficienței investițiilor. ”Guvernul trebuie să taie acele investiții care nu aduc beneficii generale reale și să treacă de la finanțarea internă a acestora la finanțarea lor cu fonduri nerambursabile.”
  • Creșterea gradului de colectare. ”Este nevoie de implementarea mai rapidă a programului de modernizare al ANAF, care are misiunea să scadă gap-ul de colectare”.

De precizat: Reza Baqir a afirmat că nu există nici o solicitare din partea României pentru încheierea unui nou acord cu FMI şi că nici nu a fost angajată vreo discuţie în acest sens, în întâlnirile avute cu oficialii români.

Sorin Grindeanu este totuși optimist

”Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.red.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Suntem primul guvern care, de exemplu, pe un alt angajament luat de România, şi anume 2% pentru Apărare (…), se ţine de acest angajament. La fel şi cu 3%. (…)”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, citat de Agerpres.

Premierul este convins că cea mai bună performanță o va realiza în domeniul absorbției fondurilor europene: ”Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare.Împreună cu vicepremierul Sevil Shhaideh am hotărât, din 10 în 10 zile avem şedinţe de monitorizare de progres pentru acest domeniu, cel legat de fondurile europene, ca la finele anului să putem atrage ceea ce ne-am propus, şi anume cele 5,2 miliarde de euro”.

Premierul Sorin Grindeanu a remarcat că în urmă cu doi ani, când guvernul PSD condus de Victor Ponta a venit cu o relaxare fiscală, inclusiv scăderea TVA, îngrijorările au fost şi atunci exprimate, dar corectate după câteva luni deoarece creşterea economică a fost ”mai mare chiar decât preconizase cabinetul PSD”. 

”Toate acele măsuri luate în urmă cu doi ani au dus la creştere economică, a venit foarte multă economie care se afla în zona gri spre vedere şi măsurile pe care le vom adopta sunt de acelaşi tip”, a explicat premierul.

Publicat la data de 19.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română