Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

de Victor Bratu 19.3.2017

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate, plus reducerea investiţiilor publice ameninţă aceste realizări – a afirmat vineri, Reza Baqir (foto), şeful misiunii FMI pentru România, în cadrul unei conferințe organizate la BNR cu ocazia încheierii procesului anual de consultare în baza Articolului 4.

Reprezentantul FMI a repetat avertismentele legate de posibilitatea depășirii pragului de deficit, anunțând: ”Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017.”

În replică, premierul Grindeanu a transmis sâmbătă, de la Timișoara, că măsurile luate de guvern privind relaxarea fiscală şi creşterea salariilor bugetarilor nu trebuie să îngrijoreze FMI. Și în urmă cu 2 ani au fost exprimate aceleași îngrijorări, spune Sorin Grindeanu, dar în final am depășit orice prognoză de creștere economică.

FMI: atenție la rigiditatea structurii bugetare

Principalul mesaj transmis de FMI este acela că guvernul ar trebui să schimbe trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei. Argumentele FMI, în continuare.

Calitatea bugetului. Schimbările legislative din ultima perioadă au generat rigiditatea bugetului, care are acum o structură puțin flexibilă, fiind vulnerabil la șocuri interne sau externe. În opinia FMI, autoritățile executive ar trebui să elaboreze politici de reflexibilizare bugetară și ar trebui să țină cont de câteva principii:

  • În actualele condiții nu mai există loc pentru alte reduceri de fiscalitate
  • Discuțiile pe legea salarizării unice trebuie tratate cu maximă responsabilitate- trebuie eliminate inechitățile salariale, însă, în egală măsură, trebuie ținut cont de productivitate. Suplimentar, FMI avertizează că noua reglementare nu trebuie să producă distorsiuni între sectorul bugetar și cel privat
  • Autoritățile locale trebuie să furnizeze proiecte de dezvoltare de calitate superioară

Cum se văd indicatorii bugetari de la Washington

Reza Baqir a atras atenția: “Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”.

Reprezentantul FMI a declarat că din estimările preliminare, numai impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB: “Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”.

„Pentru 2017, dacă nu se iau alte măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB. Problema este că în 2018, acesta va atinge 3,9% din PIB. Însă estimările pe 2018 se vor modifica după ce se vor purta discuţii pe bugetul de anul viitor. Creşterea deficitului bugetar este cel mai mare din Europa”, a avertizat vineri, reprezentantul FMI, Reza Baqir.

Ce trebuie făcut- opinia FMI

Reprezentantul FMI a spus că diferenţele dintre proiecţiile Fondului şi cele ale guvernului României diferă deoarece “premisele de calcul ale bugetului sunt diferite”, existând diferenţe şi în ceea ce priveşte veniturile.

Măsurile pe care Fondul le vede necesare în România, indicate de Reza Baqir, sunt simple în aparență:

  • Reforme structurale, pe două paliere: creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, care ar atrage automat creșterea PIB potențial, și îmbunătățirea performanțelor companiilor de stat. Specific, FMI a îndemnat la ”accelerarea procesului de listare pe bursă al Hidroelectrica, eventual a altor companii, astfel încât România să treacă în categoria piețelor emergente.”
  • Continuarea luptei anticorupție. ”Există în continuare spațiu semnificativ pentru îmbunătățire chiar dacă România a făcut progrese semnificative în acest domeniu.”
  • Creșterea eficienței investițiilor. ”Guvernul trebuie să taie acele investiții care nu aduc beneficii generale reale și să treacă de la finanțarea internă a acestora la finanțarea lor cu fonduri nerambursabile.”
  • Creșterea gradului de colectare. ”Este nevoie de implementarea mai rapidă a programului de modernizare al ANAF, care are misiunea să scadă gap-ul de colectare”.

De precizat: Reza Baqir a afirmat că nu există nici o solicitare din partea României pentru încheierea unui nou acord cu FMI şi că nici nu a fost angajată vreo discuţie în acest sens, în întâlnirile avute cu oficialii români.

Sorin Grindeanu este totuși optimist

”Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.red.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Suntem primul guvern care, de exemplu, pe un alt angajament luat de România, şi anume 2% pentru Apărare (…), se ţine de acest angajament. La fel şi cu 3%. (…)”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, citat de Agerpres.

Premierul este convins că cea mai bună performanță o va realiza în domeniul absorbției fondurilor europene: ”Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare.Împreună cu vicepremierul Sevil Shhaideh am hotărât, din 10 în 10 zile avem şedinţe de monitorizare de progres pentru acest domeniu, cel legat de fondurile europene, ca la finele anului să putem atrage ceea ce ne-am propus, şi anume cele 5,2 miliarde de euro”.

Premierul Sorin Grindeanu a remarcat că în urmă cu doi ani, când guvernul PSD condus de Victor Ponta a venit cu o relaxare fiscală, inclusiv scăderea TVA, îngrijorările au fost şi atunci exprimate, dar corectate după câteva luni deoarece creşterea economică a fost ”mai mare chiar decât preconizase cabinetul PSD”. 

”Toate acele măsuri luate în urmă cu doi ani au dus la creştere economică, a venit foarte multă economie care se afla în zona gri spre vedere şi măsurile pe care le vom adopta sunt de acelaşi tip”, a explicat premierul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult