Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

de Victor Bratu | 19.3.2017 .

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate, plus reducerea investiţiilor publice ameninţă aceste realizări – a afirmat vineri, Reza Baqir (foto), şeful misiunii FMI pentru România, în cadrul unei conferințe organizate la BNR cu ocazia încheierii procesului anual de consultare în baza Articolului 4.

Reprezentantul FMI a repetat avertismentele legate de posibilitatea depășirii pragului de deficit, anunțând: ”Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017.”

În replică, premierul Grindeanu a transmis sâmbătă, de la Timișoara, că măsurile luate de guvern privind relaxarea fiscală şi creşterea salariilor bugetarilor nu trebuie să îngrijoreze FMI. Și în urmă cu 2 ani au fost exprimate aceleași îngrijorări, spune Sorin Grindeanu, dar în final am depășit orice prognoză de creștere economică.

FMI: atenție la rigiditatea structurii bugetare

Principalul mesaj transmis de FMI este acela că guvernul ar trebui să schimbe trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei. Argumentele FMI, în continuare.

Calitatea bugetului. Schimbările legislative din ultima perioadă au generat rigiditatea bugetului, care are acum o structură puțin flexibilă, fiind vulnerabil la șocuri interne sau externe. În opinia FMI, autoritățile executive ar trebui să elaboreze politici de reflexibilizare bugetară și ar trebui să țină cont de câteva principii:

  • În actualele condiții nu mai există loc pentru alte reduceri de fiscalitate
  • Discuțiile pe legea salarizării unice trebuie tratate cu maximă responsabilitate- trebuie eliminate inechitățile salariale, însă, în egală măsură, trebuie ținut cont de productivitate. Suplimentar, FMI avertizează că noua reglementare nu trebuie să producă distorsiuni între sectorul bugetar și cel privat
  • Autoritățile locale trebuie să furnizeze proiecte de dezvoltare de calitate superioară

Cum se văd indicatorii bugetari de la Washington

Reza Baqir a atras atenția: “Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”.

Reprezentantul FMI a declarat că din estimările preliminare, numai impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB: “Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”.

„Pentru 2017, dacă nu se iau alte măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB. Problema este că în 2018, acesta va atinge 3,9% din PIB. Însă estimările pe 2018 se vor modifica după ce se vor purta discuţii pe bugetul de anul viitor. Creşterea deficitului bugetar este cel mai mare din Europa”, a avertizat vineri, reprezentantul FMI, Reza Baqir.

Ce trebuie făcut- opinia FMI

Reprezentantul FMI a spus că diferenţele dintre proiecţiile Fondului şi cele ale guvernului României diferă deoarece “premisele de calcul ale bugetului sunt diferite”, existând diferenţe şi în ceea ce priveşte veniturile.

Măsurile pe care Fondul le vede necesare în România, indicate de Reza Baqir, sunt simple în aparență:

  • Reforme structurale, pe două paliere: creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, care ar atrage automat creșterea PIB potențial, și îmbunătățirea performanțelor companiilor de stat. Specific, FMI a îndemnat la ”accelerarea procesului de listare pe bursă al Hidroelectrica, eventual a altor companii, astfel încât România să treacă în categoria piețelor emergente.”
  • Continuarea luptei anticorupție. ”Există în continuare spațiu semnificativ pentru îmbunătățire chiar dacă România a făcut progrese semnificative în acest domeniu.”
  • Creșterea eficienței investițiilor. ”Guvernul trebuie să taie acele investiții care nu aduc beneficii generale reale și să treacă de la finanțarea internă a acestora la finanțarea lor cu fonduri nerambursabile.”
  • Creșterea gradului de colectare. ”Este nevoie de implementarea mai rapidă a programului de modernizare al ANAF, care are misiunea să scadă gap-ul de colectare”.

De precizat: Reza Baqir a afirmat că nu există nici o solicitare din partea României pentru încheierea unui nou acord cu FMI şi că nici nu a fost angajată vreo discuţie în acest sens, în întâlnirile avute cu oficialii români.

Sorin Grindeanu este totuși optimist

”Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.red.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Suntem primul guvern care, de exemplu, pe un alt angajament luat de România, şi anume 2% pentru Apărare (…), se ţine de acest angajament. La fel şi cu 3%. (…)”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, citat de Agerpres.

Premierul este convins că cea mai bună performanță o va realiza în domeniul absorbției fondurilor europene: ”Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare.Împreună cu vicepremierul Sevil Shhaideh am hotărât, din 10 în 10 zile avem şedinţe de monitorizare de progres pentru acest domeniu, cel legat de fondurile europene, ca la finele anului să putem atrage ceea ce ne-am propus, şi anume cele 5,2 miliarde de euro”.

Premierul Sorin Grindeanu a remarcat că în urmă cu doi ani, când guvernul PSD condus de Victor Ponta a venit cu o relaxare fiscală, inclusiv scăderea TVA, îngrijorările au fost şi atunci exprimate, dar corectate după câteva luni deoarece creşterea economică a fost ”mai mare chiar decât preconizase cabinetul PSD”. 

”Toate acele măsuri luate în urmă cu doi ani au dus la creştere economică, a venit foarte multă economie care se afla în zona gri spre vedere şi măsurile pe care le vom adopta sunt de acelaşi tip”, a explicat premierul.

Publicat la data de 19.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

O problemă care se cronicizează: România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale

România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia, relevă o analiză a Centrului pentru promovarea...Citeste mai departe »

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Nicio majoritate nu poate face orice. Cazul Poloniei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Persistă încă, la noi și în întreaga noastră regiune (vezi Polonia, Ungaria etc.), fiind vorba de țări care au redescoperit libertatea votului...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română