Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au decis la reuniunea infromală de la finele acestei săptămâni să întocmească o listă europeană privind jurisdicţiile ce pot fi considerate paradisuri fiscale, notează The Guardian.
Şefii finanţelor europene au decis totodată să demareze săptămâna viitoare discuţiile cu privire la noile reguli de raportare a activităţilor companiilor multinaţionale, însă nu toate guvernele sunt de acord cu actuala formă a propunerii privind transparentizarea situaţiilor financiare ţară cu ţară. Un alt subiect aprins de discuţie a fost limitarea expunerii băncilor pe datoriile publice, propunere sprijinită de Germania.
Jeroen Dijsselbloem, ministrul de Finanţe al Olandei, stat ce deţine la ora actuală preşedinţia UE, a precizat că „nevoia de a urgenta lucrurile a crescut”, referindu-se la dezvăluirile din dosarele Panama Papers, care au scos la iveală metodele folosite de elitele lumii, dar şi de companiile multinaţionale pentru a-şi ascunde averile, respectiv pentru a reduce semnificativ nivelul impozitelor şi taxelor datorate în statele în care şi-au realizat profiturile.
„Am fost atât de preocupaţi să concurăm între noi… încât companiile mari au tendinţa să nu plătească taxe”, a spus Dijsselbloem la finele discuţiilor, adăugând că statele membre „şi-au asumat răspunderea de a elimina portiţele”.
Printre măsurile concrete despre care s-a discutat se numără întocmirea unei liste a statelor cu o fiscalitate laxă, aşa-numitele paradisuri fiscale, a căror legislaţie permite o mare lipsă de transparenţă.
„Există un sprijin unanim ca Europa să îşi întocmească propria listă de paradisuri fiscale până în vară”, a precizat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici. Statele membre au deja liste individuale, realizate pe baza criteriilor proprii, ceea ce va face unificarea listelor dificilă, notează presa britanică.
Miniştrii de Finanţe şi-au declarat totodată sprijinul faţă de propunerea de schimb automat de informaţii fiscale cu scopul de a expune beneficiarii reali ai unor companii paravan. Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Spania au anunţat deja semnarea unui acord în acest sens.
Statele membre vor demara săptămâna viitoare discuţiile pe tema noilor reguli de raportare impuse multinaţionalelor. Comisia Europeană a prezentat recent un proiect ce ar obliga companiile să raporteze rezultatele financiare înregistrate în fiecare stat membru. În urma dezvăluirilor din dosarele Panama, multinaţionalele vor trebui să prezinte public şi cifrele aferente activităţilor din aşa-numitele paradisuri fiscale, potrivit variantei revizuite şi prezentate recent.
Guvernele europene au opinii divergente cu privire la acest proiect. Ministrul de Finanţe al Austriei, Hans Jorg Schelling, a precizat că Europa nu ar trebui să exagereze în legătură cu modul în care trebuie soluţionate aceste probleme. Mai multe state sunt de părere că informaţiile ce ar urma să fie raportate de multinaţionalele ce operează pe teritoriul Uniunii ar trebui să fie transmise doar administraţiile fiscale, nu publicate pe site-urile companiilor.
„Nu ar trebui să exagerăm”, a precizat şi ministrul Finanţelor din Malta, Edward Scicluna, citat de Reuters.
Un alt subiect asupra căruia nu s-a ajuns la un consens în ECOFIN se referă la impunerea unor limite privind expunerea băncilor asupra datoriilor publice din statele membre, mai multe state membre opunându-se propunerii Germaniei de a limita această expunere.
Obligaţiunile suverane ale statelor membre UE sunt tratate în prezent ca fiind lipsite de risc şi sunt scutite de limite de expunere impuse asupra deţinerilor bancare de datorii ale corporaţiilor sau persoanelor fizice.
Acest tratement privilegiat a fost privit drept riscant, în special când băncile deţin prea multe bonduri emise de statul suveran. Discuţiile au fost purtate până acum doar la nivel tehnic, pentru a nu crea turbulenţe pe pieţe şi pentru a nu afecta stabilitatea sistemului financiar, însă olandezii au pus proiectul pe agenda discuţiilor ECOFIN.
„Am avut o discuţie deschisă cu privire la tratamentul de reglementare a expunerilor suverane ale băncilor. Au existat idei diferite cu privire la modul de abordare”, a precizat ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem.
Discuţiile vor continua la nivel tehnic şi ar putea fi reluate la viitoarea reuniune ECOFIN din iunie.
Dijsselbloem a precizat că a fost necesară abordarea subiectului ca parte a discuţiilor legate de finalizarea proiectului Uniunii Bancare, căruia îi lipseşte în continuare un fond de garantare comun al depozitelor.
Germania blochează progresul discuţiilor până la găsirea unor variante pentru a face băncile europene mai sigure astfel încât plătitorii germani de taxe să nu fie expuşi faţă de creditori cu risc din alte state ale zonei euro. Limitarea expunerilor pe datoriile suverane este privită de Berlin drept o măsură de a asigura stabilitatea sistemului financiar.
„Trebuie să începem să reducem riscurile ce apar ca urmare a conexiunii dintre bănci şi bugetele publice, iar asta înseamnă desigur că trebuie să ne aplecăm asupra bondurilor guvernamentale şi asupra bilanţurilor băncilor”, a spus ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.
Printre statele care se opun cel mai vehement acestei propuneri se numără Italia, a cărui sistem bancar are o foarte mare expunere pe datoria publică.
