sâmbătă

16 martie, 2024

12 iulie, 2017

Președintele ANAF Bogdan Stan (foto) a lansat marți, prin intermediul Agerpres, o serie de avertismente cu privire la situația incertă a programului de modernizare al Fiscului român derulat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Însă el are ocazia să prezinte propria variantă de adevăr numai din cauză că publicul, în general, nu a aflat încă concluziile ultimei revizii a proiectului, transmisă guvernului de Banca Mondială pe data de 16 iunie.

Iar concluziile BM privind modul cum e cheltuit împrumutul de 90 de milioane pentru reforma ANAF sunt mai dure și mai descurajante ca niciodată.


***

Programul de restructurare al ANAF este practic eșuat, iar de acest eșec se fac responsabili toți șefii ANAF de până acum implicați în proiect, inclusiv Bogdan Stan, cel care explică senin că proiectul ”există doar pe hârtie” și care nu își găsește nicio vină pentru asta.

Lista celor responsabili de acest eșec trebuie însă deschisă de Gelu Ștefan Diaconu, sub mandatul căruia a demarat proiectul și care a insistat, suspect, în primul rând pentru demararea lucrărilor la noul sediu, dar mai ales pentru noul centru de date, pentru care era gata să plătească 3.462,83 euro+TVA pentru un metru patrat a unei construcții în suprafață de 4.028 mp.

Din listă nu trebuie omis nici Dragoș Doroș, cel care, spre deosebire de predecesor și de succesor, măcar a încercat să deblocheze proiectul, dar a reușit mult prea puțin. Iar asta se contabilizează ca eșec pentru că reforma Fiscului nu-i sport olimpic, unde importantă e participarea, nu rezultatul. Ce i se poate reproșa lui Dororș este faptul că nu a vorbit public despre problemele cu care se confruntă.


De precizat:  proiectul cu Banca Mondială are un credit atașat de 91 de milioane de dolari, din care România a consumat până acum, degeaba, 16,7 milioane eurobani pe care, în cazul rezilierii contractului, România va trebui să îi dea înapoi. Probabil, din buget.

(Mai jos, cu titlurile albastre, istoricul pas cu pas al acestui eșec, de la demararea lui și până la explicațiile actualului șef al ANAF – un adevărat ”serial” pe care cursdeguvernare.ro l-a monitorizat îndeaproape).

Verdictul Băncii Mondiale

Experții Băncii Mondiale au transmis guvernului concluziile ultimei analize a stadiului de implementare a reformei ANAF. În graficul de mai jos, rezumatul elocvent:

Verdictul, integral, cu mențiunea că sublinierile aparțin redacției:

”Cheltuielile de proiect rămân scăzute și sunt întârziate chiar și față programul revizuit, aprobat de comun acord în august 2016, demonstrând o implementare mai slabă decât cea preconizată (n. red.- în august 2016, pe fondul întârzierilor acumulate, Banca Mondială a aprobat extinderea cu 2 ani a programului inițial)

Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a continuat programul de restructurare, care include reorganizarea Direcției Mari Contribuabili precum și înființarea Departamentului Contribuabili Medii la nivel regional

Totuși, consolidarea direcțiilor locale nu a avut loc și conducerea ANAF a informat Banca Mondială  că acest proces nici nu va avea loc înaintea implementării sistemului de management al veniturilor.

Procesul de licitație pentru achiziția sistemului de management este întârziat. Există peste 50 de membri ai ANAF implicați în procedura de evaluare. Criteriile acestei evaluări sunt mult prea complexe și mult prea detaliate.

Aceste criterii par a fi construite cu scopul de a proteja angajații ANAF implicați în procesul de achiziție de posibilele verificări ulterioare ale Curții de Conturi în loc să fie orientate către achiziția unui sistem foarte performant de management al veniturilor.

O echipă de ”reacție rapidă” a fost înființată (n. red.- în 2016) sub autoritatea șefului de proiect. Proiectul a fost aprobat de conducerea ANAF și a obținut câteva rezultate bune.

O atenție specială acordată procesului de consultanță în materia integrității proiectului aflat în implementare este foarte importantă, la fel și întărirea managementului funcțiilor adiacente sistemului, care sunt critice pentru implementarea cu succes a noului Sistem de Management al Veniturilor.

Aceste două chestiuni au fost constant transmise pe perioada misiunilor Băncii Mondiale. Echipa Băncii va constinua să susțină conducerea ANAF în vederea punerii în aplicare a acestor recomandări.

Echipa Băncii  a solicitat de asemenea implicarea strânsă a Ministerului de Finanțe și a Cabinetului Prim-Ministrului pentru a oferi un puternic suport politic pentru implementarea acestui proiect”.

De precizat: Proiectul de reformă al ANAF a fost semnat cu Banca Mondială în 2013. cursdeguvernare.ro a privit constant reviziile Băncii Mondiale, care, în timp, au devenit din ce în ce mai critice la adresa modului în care autoritățile române implementează acest proiect.

Descărcați AICI ultima revizie a proiectului

(Citiți și: Credit de 91 de milioane, reformare de 5%: Reorganizarea ANAF în proiectul cu Banca Mondială)

(Citiți și: Restructurarea ANAF scade la ”moderat nesatisfăcător”: Banca Mondială depunctează implementarea la toate capitolele)

Ce transmite șeful ANAF

Din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret. Proiectul de modernizare există doar pe hârtie. Există decalaje majore faţă de calendarul iniţial care prevedea ca, în anul 2018, RAMP să fie finalizat, decalaje generate de procesul dificil de evaluare a ofertelor tehnice primite din partea celor şase ofertanţi, noul termen de implementare fiind 1 ianuarie 2021”, a precizat Bogdan Stan, citat de Agerpres.

Şeful Fiscului susţine că se impune o regândire a opţiunilor de care dispune ANAF, în condiţiile în care această întârziere poate să fie şi mai mare în următorii ani.

Infrastructura actuală de servere şi unităţi de stocare a Centrelor de date ale ANAF este formată din echipamente aflate la sfârşitul ciclului de viaţă, „cu o uzură fizică şi morală avansată”, la un grad de încărcare de 99%, aminteşte şeful ANAF.

Principala cauză a acestei situaţii: „Acordurile cadru şi contractele subsecvente încheiate începând cu anul 2013. Fără o însănătoşire a sistemului informatic, RAMP nu va fi aplicat. Sistemul informatic trebuie să fie menţinut funcţional. Dar nu s-a achiziţionat un echipament informatic pentru menţinerea la cote rezonabile a infrastructurii actuale de servere şi unităţi de stocare”, a mai spus preşedintele ANAF.

Şeful ANAF propune înlocuirea contractelor de întreţinere cu un contract de asigurare a funcţionării infrastructurii sistemului informatic al ANAF şi înlocuirea platformelor hardware cu unele noi.

Săptămâna trecută, şeful Fiscului a precizat într-o conferinţă de presă că în prezent se face o analiză referitoare la restructurarea ANAF, care va fi prezentată primului ministru.

Premierul Mihai Tudose nu a avut niciun comentariu referitor la derularea procesului de restructurare al ANAF, afirmând luni, referitor la activitatea instituției, doar că cifrele arată mai bine decât anul trecut, dar nu „la fel de bine” cum ar fi trebuit să arate, ţinând cont de creşterea economică.

Reforma ANAF – ”strâmbată” până la o variantă românească

Actualul șef al Fiscului transmite mesaje importante, vorbind, fără detalii, despre o regândire a opţiunilor, bazată pe o analiză referitoare la restructurarea ANAF, care va fi prezentată primului ministru.

Ce poate semnifica această declarație, în condițiile în care analiza- ba, chiar, analize- sunt deja făcute atât de Banca Mondială, cât și de consultantul pe proiect, iar programul de restructurare este deja obiect al unui contract?

Singurul răspuns posibil: decizia politică este aceea că restructurarea/eficientizarea Fiscului trebuie făcută pe model autohton, nu pe modelul convenit cu Banca Mondială.

Dacă acesta este răspunsul corect, atunci sunt șanse foarte mari ca proiectul să fie reziliat. Iar asta nu ar fi o premieră- alte 11 proiecte cu Banca Mondială, inclusiv unul privind reforma veniturilor administrației (n. red.- semnat în 2006) au fost reziliate de guvernele României post-decembriste.

Lista proiectelor abandonate de România

Bogdan Stan este președinte ANAF de 6 luni, adică jumătate din perioada acoperită de ultima revizie a Băncii Mondiale. Ca președinte al Fiscului, obligația lui Bogdan Stan era să impună accelerarea procesului de restructurare, nu doar să se lamenteze în legătură cu ce au făcut, sau n-au făcut, predecesorii.

Mai ales că problememele sistemului informatic le-a expus imediat după alegerea sa ca președinte, în ianuarie. Pare cel puțin ciudat să cunoști problema, dar să nu faci nimic.

(Citiți și: Președintele ANAF – alarmă oficială: Sistemul informatic al Fiscului stă să crape)

”Frâna” trasă procesului de restructurare al ANAF este reală, fiind confirmată pentru cursdeguvernare.ro inclusiv de persoane care supraveghează acest proces. Persoane care îl nominalizează pe Gelu Ștefan Diaconu ca fiind principalul responsabil cu acest eșec.

Același Gelu Ștefan Diaconu, care este foarte activ de Facebook în ultima perioadă în critica măsurilor fiscale gândite de guvernele PSD și care dă semne, sub privirea îngăduitoare a lui Nini Săpunaru, că ar fi dispus să ajute noua echipă de conducere a PNL.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. 1.Reformarea oricarui sistem al „societatii economice romanesti” este imposibila singura, deoarece acesta este conexat pe orizontala si verticala sa, cu restul sistemelor nationale economice si bugetare.
    In acest cadru „sistemic”, B.Mondiala trebuia sa stie ca singur – fara un proiect de reconstructie industriala, de tara sau cum vrem sa-l numim, ANAF nici nu are ce REFORMARE sa suporte.
    2.Guvernul Dragnea si-a propus o masura sociala exceptionala, care consta in crestrea nivelului de trai al populatiei prin cresterea salariilor si drepturilor sociale – care este pina la urma obiectivul oricarei societati normale.
    Pentru a realiza acest lucru, Guvernul Dragnea trebuia sa evalueze si puna in „opera economica” nationala, „proiectul de reindustrializare” pe care i l-am propus.
    Numai in acest mod poate sustine financiar si FISCAL reforma „cresterii salariilor si drepturilor sociale”, ca reforma de stinga!
    3.In lipsa unui proiect national care sa determine apartitia masiva de noi intreprinderi si locuri de munca, domeniul taxelor si impozitelor este facut vraiste, de cautarile disperate de noi zone impozitabile – care nu mai exista.
    Realizarea reformei salariale, fara reconstructia industriala, ca reforma sustinatoare – conduce la stoarcerea antreprenoriatului de ultimele resurse financiare necesare pentru CAPITALIZARE si crearea de noi locuri de munca.
    4.Iata ca o reforma buna si necesara – a cresterii nivelului de trai, este compromisa de refuzul nejustificat stiintific, tehnic si economic – al unicului proiect de tara, care permitea si reformarea ANAF.Odata cu efectele pozitive economic ale proiectului de reindustrializare, ANAF-ul putea sa realizeze incasari financiare suplimentare,fara sa RASTIGNEASCA pe CRUCEA sociala, antreprenorii si viitorul economic al Romaniei!

  2. Sustin toate punctele de mai sus.
    Nu se mai pot obtine impozite suplimentare si nici incasari suplimentare fara reconstructia industriala. Scade zilnic puterea de cumparare. Cred ca daca nu se schimba politica economica actuala la nivel national ne paste un mare blocaj, cu urmari sumbre.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. 1.Reformarea oricarui sistem al „societatii economice romanesti” este imposibila singura, deoarece acesta este conexat pe orizontala si verticala sa, cu restul sistemelor nationale economice si bugetare.
    In acest cadru „sistemic”, B.Mondiala trebuia sa stie ca singur – fara un proiect de reconstructie industriala, de tara sau cum vrem sa-l numim, ANAF nici nu are ce REFORMARE sa suporte.
    2.Guvernul Dragnea si-a propus o masura sociala exceptionala, care consta in crestrea nivelului de trai al populatiei prin cresterea salariilor si drepturilor sociale – care este pina la urma obiectivul oricarei societati normale.
    Pentru a realiza acest lucru, Guvernul Dragnea trebuia sa evalueze si puna in „opera economica” nationala, „proiectul de reindustrializare” pe care i l-am propus.
    Numai in acest mod poate sustine financiar si FISCAL reforma „cresterii salariilor si drepturilor sociale”, ca reforma de stinga!
    3.In lipsa unui proiect national care sa determine apartitia masiva de noi intreprinderi si locuri de munca, domeniul taxelor si impozitelor este facut vraiste, de cautarile disperate de noi zone impozitabile – care nu mai exista.
    Realizarea reformei salariale, fara reconstructia industriala, ca reforma sustinatoare – conduce la stoarcerea antreprenoriatului de ultimele resurse financiare necesare pentru CAPITALIZARE si crearea de noi locuri de munca.
    4.Iata ca o reforma buna si necesara – a cresterii nivelului de trai, este compromisa de refuzul nejustificat stiintific, tehnic si economic – al unicului proiect de tara, care permitea si reformarea ANAF.Odata cu efectele pozitive economic ale proiectului de reindustrializare, ANAF-ul putea sa realizeze incasari financiare suplimentare,fara sa RASTIGNEASCA pe CRUCEA sociala, antreprenorii si viitorul economic al Romaniei!

  2. Sustin toate punctele de mai sus.
    Nu se mai pot obtine impozite suplimentare si nici incasari suplimentare fara reconstructia industriala. Scade zilnic puterea de cumparare. Cred ca daca nu se schimba politica economica actuala la nivel national ne paste un mare blocaj, cu urmari sumbre.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: